Bătălia invizibilă pentru R. Moldova: „E neclar și creează cu adevărat incertitudini la București”
0Moldovenii își aleg pe 20 octombrie președintele și vor decide dacă țara lor va continua să se uite spre occident sau se va reorienta spre Rusia. Expertul în securitate Marius Ghincea explică în ce fel ajută România Republica Moldova și care e marea problemă a Maiei Sandu și a partidului PAS.
Alegerile prezidențiale din Republica Moldova au loc duminică, 20 octombrie, în paralel cu referendumul inițiat de președintele în exercițiu, Maia Sandu, pentru a decide dacă țara sa va continua să se îndrepte spre Bruxelles sau dacă se va întoarce în istorie, așa cum ar dori rușii.
Expertul în securitate Marius Ghincea, cercetător la Universitatea ETH din Zurich şi la Institutul Universitar European din Florenţa, avertizează că nici măcar o dublă victorie a președintelui Maia Sandu, la alegeri și la referendum, nu garantează că Republica Moldova va rămâne ancorată pe aceeași linie pro-europeană.
De asemenea, spune el, pentru Maia Sandu nu va fi atât de ușor să convingă electoratul să-i mai ofere un mandat, în condițiile în care nu a reușit până acum să salveze economia celei mai sărace țări europene, iar corupția e în continuare una uriașă. Evident, nici partidele pro-ruse nu sunt o alternativă și nu ar fi capabile să rezolve aceste probleme, însă rămâne de văzut în ce măsură ar putea profita de o anumită erodare a președintelui Maia Sandu și a principalului partid care o susține. În plus, anul viitor se va da marea bătălie pentru Parlament, iar până la alegerile parlamentare forțele pro-ruse au timp să își îmbunătățească strategia și să profite de erodarea partidelor pro-europene aflate la putere.
Incertiutidini din Chișinău până la București
„Maia Sandu are prima șansă, dar vedem că nici forțele proruse nu sunt atât de slabe pe cât ne-ar plăcea nouă să credem. Iar anul viitor sunt alegeri parlamentare, într-un sistem electoral proporțional, în care vor apărea întrebări serioase dacă partidul PAS al Maiei Sandu va reuși să mai obțină o majoritate parlamentară de unul singur sau chiar într-o alianță cu alte facțiuni sau partide pro-europene. Acest lucru este neclar în acest moment și creează niște incertitunii la București, cu privire la viitorul politic pro-european al Moldovei și al viitorului relațiilor româno-moldovene”, spune Ghincea.
De altfel, Federația Rusă și partidele pro-ruse consideră mai importante alegerile parlamentare din 2025. O victorie a acestora în alegerile parlamentare din 2025 ar pecetlui soarta Republicii Moldova, cel puțin pe termen mediu.
„Din perspectiva Federației Ruse, nu este atât de important dacă Maia Sandu este realeasă sau nu. De altfel s-a și văzut forțele pro-ruse s-au fragmentat și au propus o varietate de candidați. Ce este cel mai important în turul acesta de alegeri, din octombrie, este legat de rezultatele de la referendumul național pro-european. Dacă referendumul pică, nu obține peste 5%, sau dacă prezența la vot este foarte redusă, ca urmare a boicotului forțelor pro-rusești, atunci asta este o victorie pentru pro-ruși și o înfrângere pentru forțele pro-europene”, susține Ghincea.
În plus, o victorie a Maiei Sandu și o victorie la referendum ar garanta o orientare pro euroatlantică doar pe termen scurt, adaugă el. Marea problemă este că Republica Moldova are o situație economică dificilă, iar guvernarea PAS și Maia Sandu nu au reușit să rezolve marile probleme ale țării. În plus, forțele pro-europene sunt divizate, orgoliile sunt imense, iar de multe ori se acuză între ele reciproc chiar mai mult decât o fac partidele pro-ruse. În plus, lupta anticorupție promisă de Maia Sandu nu a dat încă rezultatele așteptate.
Nu există garanții pentru Moldova
„Din punctul meu de vedere, nimic nu poate garanta un parcurs pro-european al acestei țări pe termen mediu și lung. Alegerile de la anul vor fi hotărâtoare pentru a determina parcursul pro-european pe termen scurt, în următorii ani. Dacă PAS sau PAS plus alte forțe pro-europeane vor reuși să câștigă majoritatea, atunci vor putea să rămână, să mențină o direcție pro-europeană. Dar problema PAS este că, în ultimii 3-4 ani, PAS la guvernare a fost un adevărat dezastru economic. N-am văzut să fac aproape nimic. În mare și pentru că nici contextul internațional nu le-a permis. Imediat după ce au ajuns la putere, a început războiul din Ucraina, care au avut efecte economice dezastruoase pentru economia umană. Inflația a crescut enorm. Nivelul de trai a scăzut și așa mai departe. Deci discursul pe care Maia Sandu și PAS l-au folosit acum 3-4 ani, un discurs anticorupție bazat pe dezvoltare, nu mai e credibil. Nu mai e credibil pentru că foarte mulți politicieni PAS au fost acuzați de corupție, pentru că situația economică din Republica Moldova nu s-a îmbunătățit. Deci există și foarte multă nemulțumirea populară”, recunoaște Ghincea.
Vestea bună este că nici partidele pro-ruse din Republica Moldova nu funcționează la turație maximă, iar liderii acestora nu reușesc să depășească orgoliile și interesele lor personale.
„Avantajul forțelor pro-europene este că nici forțele pro-ruse nu beneficiază de prea multă simpatie publică. Ăsta e unul dintre avantajele partidelor pro-europene. Deși există o coordonare, se vede discurs, se vede în multe specte. Fragmentarea între pro-ruși e la fel de mare ca fragmentarea între pro-români. Asta ar fi, să zicem, o chestie mai optimistă. Asta nu înseamnă că nu poți să facă o majoritate dacă e cazul. Eu sunt optimist că pro-europenii vor câștiga, dar văd și foarte multe provocări. Din păcate, nimic nu e garantat în Republica Moldova”, arată Ghincea.
În schimb, dinspre Transnistria nu este de așteptat să apară probleme serioase, deși acolo se află încă militari ruși. În opinia lui Marius Ghincea, numărul acestora nu este relevant pentru a provoca probleme, iar în ultimii ani relațiile dintre Chișinău și Tiraspol s-au mai detensionat. În plus, oligarhii din Transnistria au început să cunoască binefacerile unei relative apropieri de Occident. Chișinăul, susținut de Uniunea Europeană și de România, ar putea miza pe o soluție economică a soluționării vechiul conflict de acolo.
„Cea mai bună soluție ar fi cea economică, iar în acest fel Transnistria ar fi cumva integrată în rețelele economice europene, iar de aici ar putea să rezulte o serie de interdependențe serioase. Așa s-ar ajunge ca Republica Moldova, susținută de România și de Uniunea Europeană, să aibă o tot mai mare putere de condiționalitate. Cu o astfel de Transnistrie, care ar descoperi avantajele unei apropieri de Uniunea Europeană, e mult mai ușor ca prin anumite măsuri graduale să reintegrezi acel teritoriu în Republica Moldova. Aș spune că e planul ideal și că e urmărit și la Chișinău, și la Bruxelles”, confirmă expertul.
Asta nu înseamnă că riscurile ca influența rusă să decupleze Transnistria de Republica Moldova sunt chiar nule. În cazul în care Rusia va câștiga războiul din Ucraina, Moscova și-ar recăpăta influența uriașă de odinioară aici.
România și-a făcut bine temele
România și-a făcut bine temele și a acordat un sprijin substanțial pe toate planurile pentru președintele Sandu și Republicii Moldova, în general. Pentru România, o înfrângere a forțelor europene de la Chișinău ar însemna o lovitură sub centură, cu atât mai mult cu cât a investit sume importante și a inițiat proiecte de anvergură pentru conectarea celor două țări. Pentru unii poate invizibilă, bătălia pentru Republica Moldova între occident și Rusia e totuși reală.
„Interesul României este să creeze nivele ridicate de interdependență între România și Moldova, astfel încât oricine ajunge la guvernare în Moldova, de orice culoare, de orice afiliere, să trebuiască să ia în considerare întotdeauna interesele și perspectivele care vin de la București. Din punctul acesta de vedere, Bucureștiul a făcut niște pași importanți pentru integrarea economică a Moldovei în ecosistemul economic românesc, în piețele românești”, explică Ghincea.
Ajutorul românesc pentru Moldova a venit la timp
România a punctat serios și prin faptul că a ajutat Republica Moldova, într-un moment esențial, reducând vulnerabilitățile Chișinăului. Practic, Bucureștiul a decis să susțină Republica Moldova ajutând-o să-și reducă dependența de gazele Federației Ruse. Ori Kremlinul a mizat exact pe arma gazelor în raport cu majoritatea țărilor europene.
„Știm, spre exemplu, că România a preluat principala companie de gaze din Moldova. Știm că există interconectări pe partea energetică, pe electricitate, pe gaze, cu Republica Moldova, în contextul în care din iarnă Ucraina a anunțat că nu va mai fi posibil tranzitul gazelor pe teritoriul său din Federația Rusă, care va crește dependența Moldovă de energia românească, ceea ce, indirect și indirect, crește influența Bucureștiului economică”, explică Ghincea.
În opinia sa, România a făcut o alegere bună în momentul în care a intrat în cursa pentru achiziționarea portului Giurgiulești, singurul port din Republica Moldova accesibil pentru navele maritime și care ar putea avea pe viitor o importanță enormă inclusiv în ce privește reconstrucția Ucrainei.
Se încarcă comentariile...
