Ştiinţa, departe de poliţiştii din Găgăuzia. UE vrea să profesionalizeze Poliţia din Republica Moldova

Doi din trei cetăţeni ai Republicii Moldova nu au încredere în Poliţie, deoarece aceasta rămâne una din instituţiile cu risc sporit de corupţie, se atestă într-un studiu elaborat de Expert-Grup.

Lipsa de profesionalism, lipsa de inventar poliţienesc - etiloteste, seturi de cercetare la faţa locului, aparate foto digitale, imprimante şi copiatoare, automobile - şi lipsa resurselor financiare amplifică neîncrederea populaţiei, precizează experţii.

Astfel, conform Barometrului Opiniei Publice publicat de IPP, mai puţin de 40% din cetăţenii RM au încredere în poliţie, în timp ce poliţistul de sector se bucură de cea mai mare încredere - 60%, faţă de media europeană de 70%. La fel, încrederea că infractorul va fi prins şi judecat este aproape de două ori mai mică faţă de media europeană - 40% faţă de 65% în ţările UE. 

Probleme de dotare tehnică

În studiu este menţionat că pe lângă actele de corupţie care degradează percepţia populaţiei asupra acesteia, Poliţia continuă să se confrunte cu probleme de dotare tehnică - lipsa automobilelor pentru toate subdiviziunile teritoriale, sistemelor de monitorizare video, tehnologiilor, dar şi lipsa echipamentelor de testare a alcoolemiei şi de analiză criminalistică.

„Din această cauză, capacitatea forţelor de ordine de a reacţiona la situaţiile de urgenţă este afectată direct, fiind de trei ori mai scăzută decât media europeană, dar şi decât standardele internaţionale acceptate în domeniu. Astfel, conform datelor MAI, timpul de reacţie al Poliţiei în Moldova este în mediu de 1 oră şi 30 de minute faţă de 30 de minute în UE, iar capacitatea de investigare a crimelor este limitată din cauze tehnice”, comunică experta Tatiana Savva în studiu.

Potrivit lui Dorin Recean, fostul ministru de Interne, peste 80% din sursele bugetare sunt destinate plăţilor salariale, celelalte fiind alocate pentru utilităţi şi consumabile. Investiţiile în sistem sunt acoperite, în mare parte, din asistenţa externă. O altă problemă este fluctuaţia înaltă a cadrelor. În opinia reprezentanţilor societăţii civile, problema ar putea fi diminuată prin îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, dotarea eficientă şi creşterea salariilor.

Salariul, principala problemă

Comisarul IP Cahul, Ştefan Nucă, recunoaşte existenţa problemelor tehnice, dar crede că salariul mic este principala deficienţă. „Situaţia s-a schimbat radical. Acum suntem dotaţi cu echipamente necesare cam 70 la sută. Nici cu maşini nu suntem dotaţi sută la sută, deoarece situaţia e aceeaşi în toată ţara. Lipsa principală, ca şi la fiecare cetăţean, este salariul”, a opinat Nucă.

Avocaţii parlamentari efectuează regulat vizite în inspectoratele de poliţie. De exemplu, la IP din Basarabeasca, în 2013, erau vacante 16 funcţii. Iar în biroul anchetatorilor mai bine de un an nu funcţiona telefonul, fiind folosit la necesitate cel de la post.

„Multe inspectorate de poliţie nu sunt dotate în totalitate cu inventar medical. Nu există frigidere. Adică un ajutor medical trebuie acordat atunci când există nişte condiţii. Situaţia din multe comisariate lasă de dorit. La Nord, comisarii sunt mai gospodari ca cei de la Sud, mai ales faţă de cei din Găguzia. Acolo pe toate le ştiu, însă ştiinţa greu apare. Totul depinde de comisari. Dacă conducătorul e bravo, merg şi lucrurile bine, dacă e râs şi batjocură, atunci caută motive, dar nu soluţii. La întâlnirile pe care le avem cu poliţiştii, aceştia se plâng că deseori cumpără hârtie şi alte materiale de birou din banii lor. Însă situaţia se îmbunătăţeşte”, a declarat Gheorghe Bosîi, consultant superior, Centrul pentru Drepturile Omului din RM.

Acordul de Asociere, sprijin pentru poliţia moldovenească

Odată cu semnarea Acordului de Asociere, Republica Moldova şi-a asumat responsabilitatea de a reforma poliţia şi de a gestiona mai bine frontierele ţării. „Aşadar, Acordul de Asociere vine să susţină dezvoltarea Poliţiei şi a controlului de frontiere prin acordarea suportului financiar de aproape 90 de milioane de euro în perioada 2014-2017, prin acordarea asistenţei tehnice şi a suportului bugetar acestui sector, formării profesioniştilor în domeniu şi crearea parteneriatelor cu instituţiile internaţionale relevante. Acestea urmează să contribuie, în final, la scăderea criminalităţii în ţară, la creşterea raportării crimelor pe fundalul creşterii încrederii în poliţie”, mai comunică Savva.

Rezultate vizibile

Un exemplu, în acest sens, o constituie experienţa ţărilor care au aderat recent la UE. Astfel, numărul de crime înregistrate în Croaţia şi Bulgaria, în perioada de pre-aderare la UE, a scăzut faţă de perioada anterioară cu câte 3-5% anual, iar trendul de scădere a continuat şi în calitate de membru. Excepţie face România, unde nivelul de crime înregistrate a crescut, fenomen care poate fi explicat prin creşterea nivelului de raportare al acestora.

În Republica Moldova, primele rezultate ale implementării Acordului de Asociere nu au întârziat să apară. Odată cu donarea a 164 de automobile pentru cele 37 sectoare de poliţie din ţară, timpul de reacţie a scăzut de la 1,5 ore la 30 de minute, acesta constituind unul din cei mai importanţi indicatori în evaluarea activităţii Poliţiei. La fel, au fost donate câte un calculator şi o imprimantă pentru sectoarele de poliţie din ţară, lucru care practic va asigura accesul tuturor colaboratorilor (până acum limitat) la sistemul informaţional naţional şi internaţional.

Lucrul Poliţiei, mai calitativ

„Una din cele mai mari oportunităţi de dezvoltare a sectorului o constituie şi colaborarea cu instituţiile de securitate internaţională, care le va oferi posibilitatea să preia practicile colegilor din străinătate, iar responsabilizarea angajaţilor organelor de drept va avea loc prin monitorizarea activităţii acestora din partea partenerilor europeni”, mai scrie Savva.