Sentimente amestecate după un an de comerţ liber cu UE

Un an de la crearea Zonei de Liber Schimb între Uniunea Europeană şi republica Moldova FOTO: Shutterstock

Autorităţile şi agenţii economici au păreri împărţite la un an de la crearea Zonei de Liber Schimb cu Uniunea Europeană (ZLSAC). În timp ce reprezentanţii Ministerului Economiei se arată optimişti în privinţa aplicării prevederilor europene, producătorii susţin că încă nu sunt pregătiţi în acest sens şi nu cunosc prea multe despre care sunt cerinţele UE.

Reprezentanta Ministerului Economiei, Inga Ionesii, a prezentat ieri la conferinţa Asociaţiei Businessului European rezultatele implementării ZLSAC, precizând că autorităţile au reuşit, în perioada 2014-2015, să implementeze din totalul celor 176 de directive europene planificate 46 de astfel de acte - sau 26%. În acelaşi timp, din cele 203 de acţiuni preconizate pentru această perioadă, Guvernul a reuşit aplicarea a 29% din total sau 54 de acţiuni. Inga Ionesii a menţionat că în condiţiile în care Guvernul a activat în acest an doar 200 de zile, rezultatele arată că s-au reuşit foarte multe.

Fructele moldoveneşti se întorc pe piaţa CSI

În acelaşi timp, deşi UE a atins o pondere importantă în comerţul cu Republica Moldova, datele privind livrările de fructe pe piaţa comunitară arată o altă tendinţă. Astfel,  informaţia prezentată de Ministerul Economiei atestă că în primele zece luni ale acestui an au fost exportate în UE doar 565 de tone, cu mult mai puţin faţă de anul trecut când a fost livrat un volum de 1 585 de tone. În acelaşi timp, exportatorii moldoveni au comercializat pe piaţa UE în acest an 2 944 de tone faţă de 7 708 de tone în anul precedent, iar volumul de prune livrat în acest an a fost de 350 de tone faţă de 3 948 de tone în anul trecut, cotele alocate de UE rămânând astfel nevalorificate. Inga Ionesii explică această prăbuşire a exportului de fructe în UE prin faptul că Rusia a anulat parţial embargoul la astfel de produse pentru Republica Moldova. Totuşi, piaţa europeană a fost foarte „prietenoasă” cu cerealele moldoveneşti, de exemplu, în cazul grâului fiind exportate cantităţi de două roi mai mari decât cota stabilită de UE. A fost atins volumul stabilit de europeni şi la exportul de porumb, orz şi cereale procesate.

Autorităţile, optimiste privind aplicarea ZLSAC

Inga Ionesii a prezentat şi un sondaj printre întrerpinzători care au spus că cele mai mari probleme legate de implementarea ZLSAC sunt lipsa accesului la informaţie, la potenţialii parteneri europeni, certificarea internaţională şi asigurarea competitivităţii. Totuşi, reprezentanta Ministerului Economiei susţine că nu este de acord cu faptul că nu există suficientă informaţie despre prevederile Acordului, iar producătorii ar trebui să depună un efort pentru a o obţine. În acelaşi timp, Inga Ionesii, a dat asigurări că efectele implementării ZLSAC vor fi resimţite în 2-3 ani.

Miliardul furat taie din elanul agenţilor economici

Vasile Gheorghiţă, directorul „Paster-Lact” din Ignăţei, Rezina are o afacere în producerea şi prelucrarea lactatelor şi susţine că nu a avut timp să se intereseze de Acordul de Liber Schimb cu UE, precizând că implementarea acestuia îl prinde total nepregătit. „Nu cred că vor apărea obstacole. Eu nu ştiu ce va fi când vor fi aplicate prevederile, dar ştiu că nu sunt pregătit, iar pentru aceasta este nevoie de bani. Am o singură durere. Ei au furat miliardul, iar eu am luat credit în dolari la un curs de 12 lei, iar acum trebuie să-l întorc la un curs de 20 d elei. De unde bani pentru a fi în rând cu europenii?”, a afirmat întreprinzătorul.

Experţii europeni au prezentat recent un studiu care arată că doar 20% din reprezentanţii micului business ştiu cum să acceadă pe piaţa europeană sau de unde pot să obţină informaţii despre acest proces. Mark Hellyer susţinea că sunt 600-700 de reguli noi pe care micile întreprinderi trebuie să le respecte, cum ar fi faptul că trebuie să îşi doteze unităţile de transport cu tahograf pentru evaluarea emisiilor de gaze şi să efectueze lunar verificarea tehnică a acestuia, că angajaţii din construcţie vor trebui să aibă haine de protecţie sau că producătorii de carne de pasăre vor trebui să aibă utilaj pentru monitorizarea dioxinelor.