Sănătatea angajaţilor, monitorizată mai bine
0
Bolile profesionale ar putea fi semnalizate la timp, iar cauzele apariţiei lor - cercetate corect. Este principalul scop al unui proiect de Hotărâre de Guvern, elaborat de Centrul Naţional de Sănătate Publică (CNSP). Autorităţile vor astfel să responsabilizeze şi angajatorii.
Proiectul prevede aprobarea unui nou Regulament privind cercetarea şi evidenţa bolilor profesionale acute, cronice şi infecţioase dobândite în timpul exercitării profesiei. De asemenea, autorităţile doresc ca acestea să fie înregistrate, iar cazurile de morbiditate profesională - raportate. Acest lucru trebuie să se facă pentru a proteja şi preveni cazurile nefaste de la locul de muncă, precum şi a responsabiliza angajaţii din Republica Moldova.
Lista bolilor profesionale, similară celei din România
În prezent, actul care prevede perfecţionarea serviciului de depistare, tratare şi profilaxie a maladiilor profesionale în republică este un ordin al Ministerului Sănătăţii din anul 1993, dar care se consideră a fi depăşit. Lista bolilor profesionale aprobată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii existentă în acest act a fost anulată. „Lista din anexa noului Regulament este mai desfăşurată faţă de cea existentă în ordinul Ministerului Sănătăţii, fiind diferită şi ca structură. Aceasta a fost stabilită de Organizaţia Internaţională a Muncii, iar fiecare ţară o adaptează după particularităţile ei. Lista noastră este similară celei din România”, spune Rodica Ţabur, medic de boli profesionale în cadrul Spitalului Clinic Republican (SCR), care a lucrat la elaborarea proiectului.
Bolile profesionale nu sunt declarate
Referindu-se la evidenţa bolilor apărute din cauza condiţiilor la locul de muncă, medicul afirmă că „în Republica Moldova este în declin depistarea patologiilor profesionale, deoarece, pe alocuri, acestea nu sunt declarate”. Acesta este, de fapt, un alt motiv care a stat la baza elaborării noului act normativ. Specialiştii speră că, astfel, lucrurile se vor schimba.
Angajatorul suportă despăgubirile
În prezent, cazurile de boli profesionale sunt confirmate de către un consiliu din cadrul SCR, spune Rodica Ţabur. Dacă proiectul de Hotărâre de Guvern va fi aprobat, atunci autorităţile ar putea crea un Consiliu Naţional al Patologiilor Profesionale, care, împreună cu Centrul Naţional de Sănătate Publică, va fi responsabil pentru completarea Registrului naţional de evidenţă şi monitorizare a bolilor profesionale.
Cu toate acestea, orice medic poate stabili un diagnostic preventiv (suspiciune) a unei boli profesionale cronice sau acute în cadrul examenelor profilactice obligatorii sau la adresarea persoanelor după asistenţă medicală. Rodica Ţabur menţionează că persoanele expuse riscului profesional efectuează un examen medical periodic, cu scop profilactic, pentru a fi luate măsuri la timp. În urma stabilirii unui diagnostic de boală profesională, angajatorul este cel care va trebui să suporte despăgubirile.
La elaborarea acestui proiect au fost consultate legislaţia şi actele normative similare din România, Federaţia Rusă şi Republica Belarus.
Fişa de semnalare despre suspectarea cazului de boală (intoxicaţie) profesională acută sau cronică se întocmeşte de către medicul Instituţiei Medico-Sanitare Publice sau Private care a stabilit diagnosticul. Aceasta se expediază în adresa Centrului de Sănătate Publică teritorial sau CNSP.
În anul 2014 nu a fost stabilit diagnosticul nici pentru o boală profesională. În anii precedenţi existau câte 12-14 cazuri, iar în urmă cu aproximativ zece ani erau înregistraţi câte 60-80 de pacienţi diagnosticaţi cu boli profesionale.
99
de boli profesionale sunt incluse în lista proiectului, propus spre dezbateri publice.
Se încarcă comentariile...
