Rusia pierde teren în Balcani

Conducta ruseasca FOTO: gandul.info

În vreme ce problemele economice ale Rusiei reduc volumul de remitenţe şi cauzează fluctuaţii şi tipare anormale ale comerţului în fosta Uniune Sovietică, confruntările economice ameninţă să submineze în continuare poziţia Moscovei.

Răsturnarea va fi evidentă mai ales în Balcani, unde Rusia şi Uniunea Europeană concurează pentru influenţă, se arată într-o analiză Stratfor. Serbia şi Bulgaria au fost pentru mult timp principalul obiectiv al strategiei Rusiei în Balcani datorită poziţiei geografice, respectiv relaţiei cu Uniunea Europeană şi legăturilor istorice cu Rusia.

În ultimii ani, Moscova a folosit credite, achiziţii strategice, proiecte de energie, comerţ şi alte investiţii, încercând să aprofundeze relaţiile sale cu Bulgaria şi Serbia. Cu toate acestea, creşterea negativă din 2015 precum şi deprecierea monedei din Rusia va inhiba capacitatea sa de a concura cu Uniunea Europeană pentru influenţă în cele două ţări.

Ţări strategice pentru Rusia

Interesul Rusiei în Balcani datează din secolul al XIX-lea, când Imperiul Rus a concurat cu Austro-Ungaria şi Imperiul Otoman, pentru influenţă în regiune. Bulgaria este o ţară strategică pentru Rusia datorită poziţiei sale geografice între România şi Turcia, pe coasta Mării Negre. Serbia, un vecin apropiat al Bulgariei, devine un partener deosebit de important pentru Rusia, dat fiind rolul său istoric ca putere dominantă în Balcani şi urmărirea calităţii de membru NATO şi UE. Federaţia Rusă împărtăşeşte secole de legături culturale şi o istorie a cooperării politice cu ambele ţări. Prin construirea de legături mai puternice cu Bulgaria, Rusia a accentuat procesul decizional în Uniunea Europeană pe probleme precum sancţiunile şi proiectele de energie. În Serbia, Rusia a lucrat pentru a împiedica integrarea ţării cu instituţii occidentale, respectiv prin creşterea influenţei sale în ţară.

Deşi Bulgaria este membru al Uniunii Europene şi Serbia urmăreşte integrarea în această structură, Rusia are, de asemenea, legături economice importante cu ambele ţări. Potrivit Băncii Naţionale Bulgare, venitul investiţiilor străine în Bulgaria între ianuarie şi octombrie 2014 a fost aproximativ de 805 milioane de euro (974 milioane dolari). Din această sumă, 177 milioane de euro sau aproximativ 22%, provine din Rusia. Firmele ruseşti majore cu active în Bulgaria sunt Lukoil, Gazprom şi Promet Steel. Operaţiunile Lukoil, inclusiv rafinăria de petrol din Burgas, au contribuit cu aproximativ 25% la veniturile fiscale din Bulgaria. Volumele de export, cu toate acestea, sunt modeste, şi numai aproximativ 2,6% din exporturile bulgare în 2013 au plecat în Rusia. Cu toate acestea, mai mult de 18% din importurile Bulgariei au venit din Rusia în acel an.

Abandonarea South Stream

În mod similar, afacerile Rusiei contribuie la o parte substanţială din investiţiile în Serbia. În 2013, potrivit Băncii Naţionale a Serbiei, investiţiile străine directe în Serbia au totalizat aproximativ 769 milioane de euro. Din această sumă, 45 de milioane de euro au venit din Rusia, aproximativ 9,7%. Din 2009, gigantul rus energetic Gazprom a fost acţionar majoritar în Petroleum Industry din Serbia, o companie de petrol şi gaze naturale cunoscută mai bine ca NIS, cu active în valoare totală de peste 3 miliarde de dolari. În plus, începând cu mijlocul anului 2013, Rusia a angajat peste 1,3 miliarde de dolari în împrumuturi în Serbia pentru finanţarea deficitului bugetar şi pentru modernizarea infrastructurii. Spre deosebire de Bulgaria, Serbia are un Acord de comerţ liber cu Rusia, astfel circa 7% din exporturile sale în 2013 au mers în Rusia. Aproximativ 9% din importurile sale au venit din Rusia în acelaşi an. În plus, Banca rusească Sberbank operează o filială în Serbia cu active în valoare de 839 de milioane de euro.

Ruta turcească

Planurile pentru conducta de gaze naturale South Stream au constituit cel mai mare efort din ultimii ani ai Rusiei pentru a-şi spori rolul în Balcani. Conducta propusă ar fi adus locuri de muncă şi investiţii. Cu toate acestea, pe 1 decembrie, când conductele au fost deja livrate pe coasta bulgară şi lucrările South Stream erau gata pentru a începe, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunţat că South Stream nu va fi construit. Rusia ar urmări în schimb construirea unei conducte până în Turcia. Premierul sârb, Aleksandar Vucic a precizat că decizia Kremlinului a fost "preţul unui conflict între marile puteri," în timp ce conducerea Bulgariei a insistat în continuare să emită permise pentru South Stream să demonstreze că Bulgaria nu poate fi acuzată pentru eşecul proiectului. Deşi Rusia poate în cele din urmă sprijini planuri pentru noi proiecte de energie din Balcani sau chiar reânvia o formă de conductă de genul South Stream, încetarea activităţii pentru South Stream reprezintă un pas înapoi pentru Rusia în Balcani. Kremlinul nu  va mai  putea utiliza promisiunea de locuri de muncă sau de investiţii pentru Bulgaria şi Serbia pentru a influenţa deciziile asupra ţărilor.

Rusia pierde în concurenţa cu UE

Problema economică a Rusiei a venit într-un moment când Kremlinul se confruntă cu obstacole politice majore. Preţurile reduse la petrol şi sancţiunile occidentale au restricţionat economia Rusiei şi au contribuit la deprecierea monedei sale, care a pierdut mai mult de 40% din valoarea sa de la începutul anului 2014. PIB-ul este acum aşteptat să scadă anul viitor. În efortul de a stopa criza, Banca Centrală a Rusiei a crescut taxa dobânzii de referinţă de la 10,5% la 17% şi a cheltuit miliarde de dolari pentru a sprijini rubla. În plus, guvernul rus a comandat exportatorilor de vârf din ţară, inclusiv Rosneft şi Gazprom, să vândă parţi din rezervele proprii de valută pentru a stabiliza rubla. Aceste cerinţe noi asupra exportatorilor, dublate de o monedă slabă şi rate ridicate ale dobânzilor, vor afecta investiţiile Rusiei în străinătate, inclusiv operaţiunile de filiale ale marilor firme ruseşti. Ţări precum Serbia şi Bulgaria se pot aştepta la o cerere scăzută pentru bunurile lor, o scădere a investiţiilor ruse şi mai puţine împrumuturi din partea guvernului rus.

Criza blochează Moscova

Deşi criza economică a Rusiei nu este de aşteptat să fie la fel de gravă ca cea din 1998, problemele sale economice îi vor limita capacitatea sa de a rivaliza cu Uniunea Europeană pentru influenţă în Balcani. Uniunea Europeană a promis Bulgariei miliarde de dolari pentru proiecte, inclusiv iniţiative de infrastructură şi dezvoltare. Prin urmare va fi dificil pentru Rusia să concureze cu astfel de investiţii. Pentru Serbia, deşi posibilul statut de membru în Uniunea Europeană rămâne evaziv, în continuare mişcarea spre integrarea europeană ar putea aduce mai multe finanţări şi investiţii în ţară. Rusia va păstra influenţa în Balcani prin investiţiile sale în Serbia şi Bulgaria şi prin dependenţa regiunii de importurile de gaze naturale ruseşti, dar problemele sale economice sunt un regres în concurenţa sa cu Uniunea Europeană, cel puţin pentru moment.