Explozie de insolvențe personale în 2026. Motivele halucinante invocate de românii cu 20 de credite

Numărul românilor care cer insolvența personală a crescut accelerat în 2026, iar unele dintre motivele invocate în dosarele depuse la ANPC par desprinse din scenarii greu de imaginat. De la apartamente invadate de ploșnițe și până la pierderea parolelor pentru portofele cu criptomonede, autoritățile spun că profilul datornicilor este tot mai divers, iar explicațiile oferite pentru incapacitatea de plată devin tot mai neobișnuite.

Motive bizare pentru care românii ajung să ceară insolvența personală

Mihai Silviu Stejar, șef de birou în Direcția de Insolvență a Persoanelor Fizice din cadrul ANPC, a informat luni că în primele patru luni din 2026 au fost depuse deja 124 de cereri de insolvență personală, față de doar 57 în aceeași perioadă a anului trecut. Dacă ritmul se menține, numărul dosarelor ar putea ajunge de aproape trei ori mai mare decât în 2025.

Ploșnițe de 100.000 de lei și criptomonede pierdute

Unul dintre cele mai neobișnuite cazuri prezentate de oficialii ANPC este cel al unei femei care a împrumutat peste 100.000 de lei, susținând că apartamentul în care locuia fusese infestat cu ploșnițe și că a fost nevoită să arunce mobilierul, să facă dezinsecție și să renoveze complet locuința.

„O doamnă împrumutase peste 100.000 de lei, motivând că apartamentul în care locuia s-a infestat cu ploşniţe şi a trebuit să facă dezinsecţie, să arunce tot mobilierul şi să renoveze apartamentul. Un motiv foarte plauzibil. Comisia de Insolvenţă a solicitat documente, însă a fost depus doar un proces-verbal de dezinsecţie în valoare de 380 de lei, astfel că nu şi-a dovedit motivele invocate”, a spus oficialul ANPC.

Un alt dosar analizat de autorități a fost depus de un bărbat care acumulase aproape 300.000 de lei datorii pentru investiții la bursă și în criptomonede. Acesta a susținut că obținuse profit din tranzacții, însă nu își mai putea plăti creditorii deoarece pierduse cheia electronică a portofelului crypto în care se aflau banii. Potrivit oficialilor, solicitantul nu a putut prezenta dovezi relevante pentru susținerea afirmațiilor sale.

„Investiţiile au avut succes şi a realizat profit, însă nu a putut să plătească creditorii deoarece pierduse cheia portofoliului electronic în care erau banii. I s-au solicitat documente, dar nu a putut depune dovezi pentru nimic. Este foarte important ca debitorii să poată proba scopul pentru care au luat creditele şi motivele pentru care au ajuns în incapacitate de plată", a spus Mihai Silviu Stejar.

Potrivit acestuia, debitorii care se prezintă la direcţia de insolvenţă au, în medie, aproximativ 20 de credite.

De asemenea, el a declarat că anul acesta este posibil să fie înregistrat de trei ori numărul de dosare din 2025.

Jocurile de noroc și IFN-urile, printre cele mai frecvente cauze

Dincolo de cazurile spectaculoase, autoritățile spun că cele mai multe situații de insolvență personală sunt generate de supraîndatorare, credite multiple și dependența de jocuri de noroc.

Pe forumurile și comunitățile online apar tot mai des mărturii ale unor persoane care spun că au ajuns să acumuleze zeci de mii de euro datorii la bănci și IFN-uri din cauza pariurilor și păcănelelor. Unele cazuri descriu persoane cu peste 10 sau chiar 20 de credite active simultan, exact profilul menționat și de reprezentanții ANPC. 

Într-un caz relatat online, un tânăr de 29 de ani spunea că a acumulat datorii de aproximativ 50.000 de euro la bănci și IFN-uri din cauza dependenței de jocuri de noroc și încerca să găsească soluții pentru restructurarea creditelor. 

Un alt utilizator povestea că familia sa a fost nevoită să vândă un apartament pentru a acoperi datoriile acumulate de un membru dependent de jocuri de noroc și investiții speculative. 

Investițiile speculative și „îmbogățirea rapidă”

Oficialii din cadrul procedurilor de insolvență spun că tot mai multe dosare implică persoane care au luat credite pentru investiții riscante, inclusiv criptomonede, bursă sau platforme online speculative.

În multe cazuri, solicitanții susțin că au fost convinși că pot obține profituri rapide și că își vor putea acoperi ușor ratele. Problemele apar atunci când investițiile se prăbușesc, platformele dispar sau persoanele pierd accesul la fonduri.

ANPC atrage atenția că procedura insolvenței personale se adresează exclusiv debitorilor de bună-credință și că simpla acumulare a unor datorii uriașe în urma unor decizii financiare riscante nu garantează automat acceptarea cererii.

Tot mai mulți români cer protecție împotriva creditorilor

Datele oficiale arată că, la nivel național, au fost înregistrate până acum 848 de cereri de insolvență personală, dintre care 387 sunt dosare active aflate în diferite stadii de analiză. Cele mai multe vizează procedura pe bază de plan de rambursare. 

Potrivit reprezentanților ANPC, debitorii care ajung să solicite insolvența personală au, în medie, aproximativ 20 de credite active.

Legea insolvenței persoanelor fizice permite suspendarea executărilor silite și restructurarea datoriilor, însă procedura presupune condiții stricte și obligația solicitantului de a demonstra că a ajuns în incapacitate de plată fără intenție și cu bună-credință.

Noi reguli pentru insolvenţa persoanelor fizice

Recent, legislația privind insolvența persoanelor fizice din România a primit o actualizare importantă prin publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei 13/2026 a Comisiei de Insolvență la Nivel Central. Această modificare clarifică modul în care se stabilește nivelul de trai rezonabil, un criteriu esențial pentru a determina dacă o persoană poate fi declarată în insolvență.

Legea insolvenței persoanelor fizice prevede că o persoană poate intra în insolvență dacă are datorii peste un anumit prag și nu există o probabilitate realistă să le achite pe parcursul unui an, menținând în același timp un nivel de trai rezonabil pentru sine și pentru persoanele aflate în întreținerea sa. Până acum, termenul „nivel de trai rezonabil” era mai degrabă abstract, iar noua decizie stabilește concret ce înseamnă acesta în practică.

Conform Deciziei 13/2026, nivelul de trai rezonabil se calculează pornind de la valoarea coșului minim lunar de consum, care este actualizată periodic de Comisia de Insolvență la Nivel Central, cu sprijinul Institutului Național de Statistică, în funcție de evoluția indicelui prețurilor de consum. Această valoare reprezintă suma minimă necesară pentru a acoperi cheltuielile indispensabile traiului zilnic, inclusiv pentru hrana, locuința, utilități, transport și alte nevoi esențiale ale debitorului și ale familiei sale. Legislația subliniază că această sumă nu poate fi oprită pentru plata datoriilor, deoarece este necesară pentru asigurarea demnității și a drepturilor fundamentale ale persoanelor implicate.

Diferențierea pe proceduri de insolvență

Decizia stabilește valori diferite ale coșului minim lunar de consum în funcție de procedura de insolvență:

• Procedura pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau procedura simplificată de insolvență:

În mediul urban: 1.300 lei pentru fiecare adult, 957 lei pentru fiecare copil peste 14 ani și 683 lei pentru fiecare copil sub 14 ani.

În mediul rural: 1.049 lei pentru fiecare adult, 771 lei pentru fiecare copil peste 14 ani și 552 lei pentru fiecare copil sub 14 ani.

• Procedura judiciară de insolvență prin lichidare de active:

Valoarea coșului minim lunar de consum este egală cu salariul minim brut pe economie, indiferent de mediul de trai, iar pentru fiecare membru al familiei se adaugă valorile corespunzătoare pentru copii, ca în tabelul anterior.

Pe lângă aceste sume standard, se pot adăuga cheltuieli suplimentare legate de nevoi locative (utilități și întreținere), transport, alimente, continuarea studiilor sau plata primelor de asigurare obligatorie, în funcție de situația specifică a debitorului și a familiei sale.

Această clarificare a nivelului de trai rezonabil este esențială pentru aplicarea corectă a legii insolvenței și pentru protejarea persoanelor aflate în dificultate financiară. Practic, noua reglementare garantează că, chiar și în procesul de insolvență, debitorul și familia sa vor avea resurse suficiente pentru a-și asigura traiul zilnic, iar datoriile vor fi gestionate într-un mod echilibrat, fără a le pune în pericol supraviețuirea și demnitatea.

Astfel, Decizia 13/2026 oferă un cadru mai clar și mai sigur pentru aplicarea legii insolvenței persoanelor fizice, facilitând atât protecția debitorilor, cât și buna funcționare a procedurilor de rambursare sau lichidare a datoriilor.