Regii asfaltului în ţara gropilor

În anul 2012, jumătate din valoarea contractelor de reparaţie a drumurilor din Fondul Rutier a ajuns la un grup de zece firme, multe dintre care au legături cu politicienii sau figurează în scheme de evaziune fiscală şi spălare de bani

Cu drumuri pline de gropi şi cu pierderi de miliarde de lei pentru economia ţării, reabilitarea şoselelor a devenit în ultimii ani una dintre priorităţile naţionale. O demonstrează şi evoluţia alocaţiilor din bugetul de stat, dar şi creditele de sute de milioane venite de la finanţatorii externi.

MILIARDE PENTRU ASTUPAREA GROPILOR

Anul trecut, bunăoară, Fondul Rutier a trecut pentru prima dată de cota de un miliard de lei, iar în acest an va depăşi 1,23 miliarde de lei. Chiar dacă alocaţiile cresc, gropile nu vor dispărea degrabă. Pentru aceasta în următorii zece ani e nevoie de circa 30 de miliarde de lei, arată „Strategia de Transport şi Logistică 2013-2022“, elaborată de Ministerul Transporturilor şi Drumurilor. În consecinţă, reparaţia drumurilor a devenit un „business“ foarte atractiv. Lupta pentru contractele de efectuare a lucrărilor de reabilitare este foarte dură şi se dă între o duzină de companii locale.

FIRMA LUI GHILAŞ, ÎN TOP

„Adevărul“ a analizat cele circa 80 de licitaţii defăşurate anul trecut şi a făcut topul firmelor care au obţinut cele mai mari contracte. Lider incontestabil, după valoarea contractelor câştigate, este compania Lusmecon, o întreprindere controlată de Galina Ghilaş, soţia directorului Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, nimeni alta decât naşa de cununie a premierului Vlad Filat. Circa 122 de milioane de lei au intrat anul trecut în conturile aceste firme de la două contracte: unul de aproape 100 de milioane de lei era pentru reabilitarea unei porţiuni din şoseaua Orhei-Rezina, iar altul, de 22 de milioane de lei, - pentru construcţia străzilor din cartierul nou din Nemţeni, raionul Hânceşti.
Trei contracte, în valoare totală de 63 de milioane de lei, a obţinut în 2012 firma Rutador, controlată de omul de afaceri Nicolae Maliu. Cel mai important, de 52,5 milioane de lei, a fost pentru construcţia unei şosele de centură a oraşului Căuşeni. Curios este că aici i-a avut în calitate de concurenţi pe firmele Lusmecon şi Badprim. Ultima, cu două contracte în valoare totală de 58 de milioane de lei pentru „reparaţia îmbrăcămintei rutiere“, ocupă locul trei în topul câştigătorilor de licitaţii de asfaltare a drumurilor. 

Acuzaţii de trafic de influenţă

Compania Dromas-cons, care deţine şi o modernă fabrică de asfalt, este lider după numărul de contracte – cinci, în valoare de 43 de milioane de lei. Aceasta însă pe hârtie. Petru Dacin, directorul companiei spune că după ce a câştigat licitaţia pentru reparaţia unui segment de drum pe traseul Călăraşi-Lozova-Hânceşti, aceasta a fost transmisă nu se ştie din care motive de către administraţia de la ASD companiei Lusmecon. Altfel spus ultima ar fi beneficiat de contracte mai mari.

"Ar fi fost minunat să fi efectuat lucrările respective, dar ne-au fost acordate doar patru contracte mici. Aşa că am efectuat anul trecut lucrări de ceva mai mult de 12 milioane de lei“, a precizat Petru Dacin.

CIORNÂI, STOICOV ŞI VÎNTU, ALŢI ASFALTORI

În afacerile cu reparaţia drumurilor a intrat şi milionarul Nicolae Ciornâi, proprietarul companiei Agro Management Grup (AMG). Firma Ecotehlider, ce face parte din grupul AMG, a reuşit să câştige în anul 2012 patru contracte în valoare de 42 de milioane de lei.
În topul beneficiarilor de contracte apare şi firma Nirom-Roz din Călăraşi, controlată de Nicolae Rozembac, la care însă printre fondatori s-a numărat şi fostul deputat comunist Iurie Stoicov.

La reparaţia drumurilor a participat şi o companie controlată, prin două firme offshore, de miliardarul român Sorin Ovidiu Vîntu. E vorba de Magistrala SA din Bălţi, care a obţinut trei licitaţii în valoare de 31 de milioane de lei şi care în anul 2008 a fost implicată într-o schemă de spălare a circa 80 milioane de euro realizată de structurile lui Vîntu.

O altă societate comercială cu probleme este Construm SRL, care, potrivit Direcţiei Investigare a Fraudelor din cadrul MAI, ar fi apelat la serviciile unor firme-fantomă pentru achiziţia de materiale în urma cărora bugetul de stat ar fi fost prejudiciat cu câteva milioane de lei.
Reprezentanţii companiilor ce au participat şi au câştigat licitaţii pentru reparaţia drumurilor preferă să nu comenteze modalitatea de organizare a acestora.

LICITAŢII MULTE ŞI MĂRUNTE

Dumitru Budianschi, director de programe la Centrul Expert-Grup, susţine însă că există suspiciuni că cerinţele impuse la unele licitaţii sunt făcute astfel încât să câştige o anumită companie.

„Analiza procurărilor efectuate în anii 2011 şi prima jumătate a anului 2012 denotă că acestea conţin un risc sporit de ocolire a unei competiţii oneste. Acest lucru se datorează atât faptului că există posibilitatea unei înţelegeri între participanţii la competiţie, cât şi cerinţelor de calificare excesive“, a precizat expertul.

Budianschi consideră că pentru a stimula competiţia se impune necesitatea revizuirii atât a cerinţelor de calificare generale stabilite de Guvern cât şi a celor specifice stabilite de Administraţia de Stat a Drumurilor.
Andrei Cuculescu, şeful direcţiei Dezvoltarea Drumurilor din cadrul Ministerului Transporturilor şi Drumurilor, susţin că problema cea mai mare este numărul foarte mare de licitaţii ce trebuie desfăşurate. „Înainte era problema preţului mic, când unele companii făceau oferte sub preţul real şi apoi se constata că nu sunt în stare să efectueze lucrările. Anul trecut însă s-au făcut modificări în legislaţie şi nu mai există o astfel de problemă. Acum, la ordinea zilei este numărul foarte mare de licitaţii, ceea ce duce la întârzieri de examinare. Anul trecut au fost 80 de licitaţii, iar în acest an sunt preconizate 100, un volum foarte mare de lucru“, a explicat oficialul. ;

Banii finanţatorilor externi, sursa principală

Majoritatea finanţării lucrărilor de reabilitare a drumurilor nu provine însă din Fondul Rutier, ci din banii partenerilor externi. În cazul acestora, licitaţiile de regulă sunt câştigate de companii străine, dar anumite servicii sunt subcontractate firmelor moldoveneşti. De exemplu, în acest an valoarea finanţării externe va urca la 120 de milioane de euro, în 2014 - la 157 de milioane de euro, iar în 2015 va ajunge la 195 de milioane de euro. Împreună cu banii din Fondul Rutier, în 2015-2016, se va ajunge la o cifră totală de 400 de milioane de euro pentru reabilitarea drumurilor, relevă estimările din „Strategia de Transport şi Logistică 2013-2022“ a MTID.
În document se mai arată că după 2015 volumul finanţării externe va scădea şi în 2022 necesarul pentru întreţinerea şi reparaţia drumurilor va fi asigurat doar din Fondul Rutier, care ar urma să ajungă la 200 de milioane de euro, din contul majorării accizelor la produsele petroliere şi a unor taxe rutiere. Doar astfel ţara noastră ar putea părăsi ultimele poziţii în clasamentele internaţionale privind calitatea drumurior.

Investigaţia a fost realizată în colaborare cu Centrul de Investigaţii Jurnalistice (CIN).