LIVE TEXT Alegeri prezidențiale și referendum pro-UE în Republica Moldova. Maia Sandu: Republica Moldova a fost supusă „unei fraude fără precedent”
0Procesul de vot din Republica Moldova pentru alegerile prezidenţiale şi referendumul constituţional cu privire la aderarea la UE s-a finalizat. Președinta în funcție Maia Sandu și socialistul Alexandr Stoianoglo se vor confrunta în turul doi, potrivit rezultatelor preliminare.
UPDATE După numărarea a 98,33% de procese verbale, pentru opțiunea „DA” au votat 50,03% (730.832 de voturi), dintre alegători. iar pentru „NU” – 49.97% (730.088 de voturi). Numărătoarea sugerea că opțiunile pentru „DA” au o ușoară tendință de creștere, reflectând probabil venirea rezultatelor din diaspora occidentală.
Rezultatele parțiale la prezidențiale, după numărarea a 98,29% din procesele verbale ale secțiilor de votare, sugerează inevitabilitatea turului II la scrutinul prezidențial care ar urma să aibă loc pe 3 noiembrie.
Atunci, moldovenii vor avea de ales între Maia Sandu și candidatul socialiștilor, Alexandr Stoianoglo.
Actualmente, Sandu conduce cu 41,92% din voturi, urmată de Stoianoglo (26,35%). Pe locul trei se află Renato Usatîi cu 13,73%. Clasamentul este completat de Irina Vlah (5.46%) și Victoria Furtună (4,52%).
UPDATE: Pe parcursul alegerilor prezidenţiale şi a referendumului de duminică, Republica Moldova a fost supusă „unei fraude fără precedent”, a afirmat, într-un briefing de presă, Maia Sandu.
„Moldova s-a confruntat azi şi în ultimele luni cu un atac fără precedent asupra libertăţii şi democraţiei din ţara noastră. Grupări criminale, împreună cu forţe străine, ostile intereselor noastre, au atacat ţara noastră cu zeci de milioane de euro, minciuni şi propagandă, cu cele mai mizerabile mijloace pentru a duce cetăţenii şi ţara noastră într-o zonă de incertitudine şi instabilitate. Avem probe şi informaţii precum că ţinta grupării criminale a fost să cumpere 300.000 de voturi. Dimensiunea fraudei este fără precedent. Scopul a fost compromiterea unui exerciţiu democratic. Scopul lor a fost să inducă frică şi panică în societate. Nu vom renunţa să apărăm libertatea şi democraţia. Aşteptăm rezultatele finale şi vom reveni cu decizii", a afirmat Maia Sandu.
Datele oficiale preliminare după numărarea de către Comisia Electorală Centrală a voturilor din peste 91% dintre secţiile de votare arată că, în primul tur al alegerilor prezidenţiale, Maia Sandu a fost votată de peste 38% din alegători, iar principalul său contracandidat, Alexandr Stoianoglo, de la Partidul Socialist din Republica Moldova, de 28% din alegători, potrivit Agerpres.
UPDATE Datele Comisiei Electorale Centrale la contabilizarea a 55% din procesele verbale ale votului la referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sugerează că 55% din participanți au ales opțiune „NU”, iar 44% au spus „DA” aderării. În secțiile de vot din Occident, votarea mai continua.
UPDATE: După procesarea a 17% din procese verbale, președinta proeuropeană în funcție Maia Sandu conduce cu 33,66%. Pe locul II se clasează prorusul Alexandr Stoianoglo cu 30,47%.
Potrivit datelor CEC, până la ora 21:00, 1.546.757 de alegători au votat, ceea ce reprezintă 51,4 % dintre moldovenii cu dreptul de vot. Dar procesul de vot continuă în unele secții de votare din afara țării, precum cele din capitala Rusiei, Capitala României sau orașul italian Brescia, programul fiind prelungit din cauza cozilor imense de oameni dornici să participe la cele două scrutine.
Iar 1. 478. 958 de moldoveni au participat și la referendumul privind aderarea țării la UE, adică 49,81 %.
Cel mai activ s-a votat în raionul Dondușeni din nordul țării, cu o prezență de vot de 50,9 %, dar și în localitatea Taraclia din Găgăuzia, unde a fost înregistrată o rată de 49,4 %.
La polul opus sunt raioanele Nisporeni și Hîncești din centrul statului vecin, acestea având 39,6 % și, respectiv, 39,3 %.
Cei mai activi alegători au fost cei care au între 36-45 de ani, fiind vorba de 19%, dar și moldovenii cu vârsta între 56-65 ani, cu o prezență de peste 19%, mai arată datele autorității electorale moldovene.
UPDATE: Votul se prelungește până la ora 23.00 în București.
UPDATE Stop vot în cadrul secțiilor de votare din Republica Moldova care s-au închis la ora 21:00.
Procesul de vot continuă în unele secții din afara țării. În unele pentru că s-au deschis mai târziu din cauza fusului orar diferit, iar în altele a fost prelungit programul, decizia fiind luată pe fondul numărului mare de alegători care nu au reușit să-și exercite dreptul de vot până la închiderea secțiilor.
Astfel, la București, programul a fost prelungit cu două ore, iar la Brașov cu o oră, potrivit ambasadorului Republicii Moldova din România, Victor Chirilă.
UPDATE Sunt cozi impresionante de alegători și la cele trei secții de votare din București.
UPDATE Peste 1,2 milioane de moldoveni au participat la referendumul pentru integrarea în UE până la ora 18:00, ceea ce reprezintă 42,4%. În acest sens, plebiscitul poate fi considerat valabil, anunță Comisia Electorală Centrală.
Potrivit datelor prezentate de Comisia Electorală Centrală, din cei 1 352 472 de alegători care au participat la vot până la ora 18:00, 1 228 650 au luat și buletinele de vot pentru referendum. Asta înseamnă că doar 123 822 au refuzat să voteze la referendum.
În total, la ora 19:00, rata de participare la alegerile de astăzi era de 48,7% din alegătorii înscriși, în creștere simțitoare cu prezența la aceeași oră din primul tur al scrutinului din 2020, 41,04%.
UPDATE Și la lăsarea serii sunt cozi la cele două secții de votare din Moscova. Autorităţile de la Chişinău susţin, însă, că aglomerația a fost creată artificial. Observatorii Promo-LEX au documentat 6 cazuri de influențarea a votului. Ar fi fost oferite drept recompense alegătorilor jachete cu inscripţia „Rusia-Moldova” şi invitaţii la o cafenea, relatează agora.md.
UPDATE Cifrele prezentate de Comisia Electorală Centrală arată că, până la ora 18:00, 1.354.562 de cetățeni au participat la scrutine, adică aproape 46 % dintre cei cu drept de vot.
Iar numărul persoanelor care au participat până la ora 15:00 la referendumul republican constituțional este de 907.594, aceste date fiind anunțate cu întârziere din motiv că sunt colectate manual.
,,Ceea ce constituia la ora 15:00 o rată de 32.11 %”, a precizat președinta CEC de la Chișinău.
Pentru a fi validat, la referendum trebuie să participe cel puțin 33% din numărul total al alegătorilor înscriși pe listele electorale.
În același timp, prezența la alegerile prezidențiale a atins pragul necesar pentru a fi validate - de 33% - și este mai mare ca în primul tur al prezidențialelor din 2020 cu circa 6%.
Totodată, șefa structurii electorale a menționat că diaspora este activă, o prezență ridicată la vot fiind înregistrată în mai multe țări, precum Franța, Italia, România, Belgia sau Rusia.
UPDATE: Până la 15:15 și-au exercitat dreptul de vot 1.041.257, cu alte cuvinte 36.16% dintre moldovenii cu drept de vot, potrivit datelor CEC.
UPDATE: Până la 12:37, 814.606 de cetățeni și-au exercitat dreptul de vot, fiind vorba de aproape 29%.
În ceea ce privește referendumul privind aderarea Republicii Moldova la UE, până la ora 12:00 au votat 442.331 de persoane, mai exact 16.14 % din numărul total cu drept de vot, potrivit conducerii CEC din Republica Moldova.
,,Referitor la rata de participare la referendum, reiterăm că datele se colectează din teritoriu de la birourile electorale ale secțiilor de votare către consiliile electorale de circumscripție electorală și de la consiliile electorale de circumscripție electorală către Comisia Electorală Centrală. Raportarea se face manual, prin numărarea semnăturilor din listele electorale și transmiterea prin telefon și email a datelor. De aici rezultă întârzierea cu aproximativ o oră a raportării cifrelor pentru referendum”, au precizat funcționarii.
Inspectoratul General al Poliției (IGP) a anunțat înregistrarea a 34 de încălcări, iar printre ele se numără fotografierea sau deteriorarea buletinelor de vot, coruperea alegătorilor, dar și exercitarea dreptului de vot sub influența alcoolului, numărul fiind depistat până la ora 12:45.
UPDATE: CEC anunță că până la 12:36 au participat la scrutine 648.327 de alegători sau puțin peste 23 %.
UPDATE: Până la ora 11:40 au votat 472.165 de moldoveni sau puțin peste 17 % dintre cei cu drept de vot.
Iar în acest an nu este desfășurat Exit-Poll, cu alte cuvinte sondaj electoral imediat ce alegătorii ies de la vot din motiv că nu au fost solicitări pentru a-l desfășura, potrivit reprezentanților CEC.
UPDATE: Până la ora 10:00 și-au exercitat dreptul de vot peste 207.000 de oameni, adică peste 7.5 % dintre cei cu drept de vot.
,,Analizând datele de la scrutinul prezidențial din 2020, atestăm o participare similară. În turul întâi de scrutin până la această oră au votat circa 200.000 de alegători”, a menționat șefa CEC, Angela Caraman.
Cea mai activă circumscripție electorală este din nordul țării vecine, mai exact din raionul Dondușeni, unde au votat peste 2000 de persoane.
Iar în secțiile de votare din străinătate s-au prezentat la urnele de votare 16.300 de alegători.
În ceea ce privește rândurile de la cele din Rusia, Angela Caraman a precizat că ,,acestea au fost asigurate cu un număr maxim de buletine de vot- câte 5.000 de buletine pentru fiecare tip de scrutin. Și cu această ocazie amintim că motivul principal pentru care au fost organizate doar două secții de votare în Federația Rusă a fost riscul major atât pentru securitatea alegătorilor, cât și a funcționarilor electorali”.
UPDATE: Votul diasporei va juca un rol crucial în determinarea drumului Moldovei către integrarea europeană sau către un viitor mai apropiat de Rusia.
UPDATE: Zeci de moldoveni stau în rând la secțiile de votare din diferite țări pentru a-și exercita dreptul de vot decisiv pentru viitorul Republicii Moldova. Și moldovenii stabiliți în orașul italian Brescia ies masiv la vot. La secțiile din Venezia-Mestre și Modena alegătorii așteaptă să-și exercite dreptul constituțional.
Cozi imense sunt și la cele două secții de votare deschise la Moscova. Zeci de moldoveni stau în rând pentru a-și exercita dreptul de vot, scrie deschide.md.
Zilele trecute, Ministerul moldovean al Afacerilor Externe (MAE) a anunțat despre faptul că în Rusia ar urma să aibă loc transportarea organizată a alegătorilor moldoveni pentru a crea impresia unor aglomerații la secțiile de vot din cadrul Ambasadei Republicii Moldova la Moscova. Potrivit autorităților de la Chișinău, scopul acestor acțiuni este de a pune la îndoială legitimitatea scrutinului.
UPDATE: Până la ora 09:30 au votat 144.657 de persoane, adică circa 5.30 % dintre alegători.
UPDATE: Președinta CEC, Angela Caraman, a îndemnat moldovenii să-și exercite activ dreptul de vot, subliniind că fiecare vot contează.
,,Este o zi importantă pentru Republica Moldova, este o zi importantă pentru democrația țării noastre. Această zi simbolizează angajamentul nostru comun față de valorile libertății, egalității și participării active. Prin intermediul votului, fiecare cetățean are șansa de a-și exprima opinia și să contribuie la dezvoltarea unei societăți echitabile, prospere și unite, a declarat Angela Caraman, șefa Comisiei Electorale Centrale din Republica Moldova, în cadrul primului briefing de presă din ziua scrutinelor.
De asemenea, ea a venit cu un apel către toții actorii implicați în aceste procese.
,,Să respecte regulile unei competiții democratice. Aceste alegeri nu sunt doar despre câștiguri politice, ci respectul față de lege, față de alegători și față de instituțiile statului. Comisia Electorală Centrală va monitoriza cu strictețe desfășurarea corectă a alegerilor și va sancționa orice tentativă de încălcare a normelor”, a conchis președinta CEC.
Știrea inițială
La alegerile prezidențiale au fost înregistrați 11 candidați, iar conform ordinii în buletinul de vot sunt: Alexandr Stoianoglo, candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Maia Sandu, candidatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) care aspiră la un nou mandat de președinte, Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru, Vasile Tarlev, fost prim-ministru și candidatul Partidului pentru Viitorul Moldovei (PVM), Irina Vlah, fosta bașcană a Găgăuziei și candidat independent, Ion Chicu, ex-premier și liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), Andrei Năstase, ex-lider al partidului Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA), Octavian Țîcu, candidatul blocului Împreună care participă pentru a doua oară la un scrutin prezidențial, Victoria Furtună, ex-procuror anticorupție care ar fi susținută de oligarhul fugar Ilan Șor, Tudor Ulianovschi, fost ministru al Afacerilor Externe în perioada guvernării democrate și Natalia Morari, o jurnalistă controversată care are un copil cu fugarul Veaceslav Platon, fugit de mai mulți ani din Republica Moldova din cauza problemelor penale.
Preferata alegerilor prezidențiale
Preferata scrutinului, potrivit ultimelor sondaje de opinie, este Maia Sandu, aceasta acumulând până la 40 % dintre sufragii. Președinta pro-europeană în perioada 2020-2024 a Republicii Moldova este urmată de candidații PSRM și Partidul Nostru, Alexandr Stoianoglo și, respectiv, Renato Usatîi, cei doi având mai puțin de 14 % dintre voturile moldovenilor.
Până în prezent, Republica Moldova a fost condusă de șase președinți, Maia Sandu fiind prima femeie care a ocupat funcția supremă în stat, iar după acest tur de alegeri, electoratul va decide dacă țara va fi condusă tot de Maia Sandu sau cel de-al șaptelea președinte după desprinderea de fostul URSS, în anul 1991.
Dacă favoritul primului tur nu acumulează 50 %+1 dintre voturi, urmează să fie desfășurat cel de-al tur al alegerilor prezidențiale. În timp ce șansele ca președintele moldovean să fie ales din al doilea tur sunt mari, scopurile Kremlinului sunt ca Maia Sandu să nu ajungă din nou la conducerea țării, iar referendumul, în timpul căruia cel puțin 550.000 de alegători trebuie să susțină aderarea țării la UE, să fie compromis, dar și să se pregătească de alegerile parlamentare de anul viitor, Federația Rusă condusă de Putin reușind astfel să readucă Chișinăul în sfera sa de influență și să-l îndepărteze de Occident.
Referendum crucial
În timpul referendumului, moldovenii vor răspunde cu „Da” sau „Nu” la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.
Scopul plebiscitului este declararea prin Constituție a faptului că integrarea în UE este obiectivul strategic al țării, iar identitatea poporului moldovean este europeană.
La plebiscit au fost înregistrați 15 participanți, adică 14 formațiuni și un bloc electoral format din trei partide. Doar două sunt împotriva aderării la Uniunea Europeană.
Astfel, formațiunile care susțin parcursul european al statului sunt:
,,Partidul Verde Ecologist
Mișcarea „Respect Moldova”
Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa
Coaliția pentru Unitate și Bunăstare
Blocul electoral „Împreună”
Partidul Acțiune și Solidaritate
Mișcarea Alternativa Națională
Partidul „Democrația Acasă”
Alianța pentru Unirea Românilor
Partidul „NOI”
Partidul Reîntregirii Naționale „Acasă”
Partidul Social Democrat European
Partidul „Voința Poporului”.
Iar Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) și partidul Renaștere controlat de oligarhul fugar Ilan Șor sunt contra aderării la Uniune.
Pentru ca rezultatele ambelor scrutine să fie validate trebuie să participe o treime din electoratul moldovean. Conform cifrelor Registrului de Stat al Alegătorilor, pe listele electorale din Republica Moldova sunt înscrise puțin peste 3,3 milioane de cetățeni.
Atât pentru referendumul republican constituțional, cât și pentru alegerile prezidențiale vor fi valabile 2. 219 de secții de votare, iar majoritatea, adică 1.988 pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv 30 pentru alegătorii din regiunea separatistă pro-rusă Transnistria, acestea fiind deschise între orele 07:00-21:00. Alte 231 pentru cei din străinătate.
,,Dintre acestea, 3 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda şi Republicii Islanda care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență”, se arată într-un comunicat de presă al Comisiei Electorale Centrale (CEC).
Ambele scrutine vor fi monitorizate de 2.061 de observatori naționali și internaționali, potrivit Comisiei Electorale Centrale.
Corupție electorală fără precedent
Kremlinul, cu ajutorul oligarhului fugar Ilan Șor care este este principalul său instrument în destabilizarea Chișinăului, încearcă să influențeze scrutinele prin propagandă și corupție electorală fără precedent. Structurile judiciare moldovene au stabilit că până acum cel puțin 130.000 de oameni au fost mituiți de Ilan Șor, care este liderul Blocului Victorie, dar și al unei grupări criminale organizate. Iar doar în luna septembrie au fost stabilite transferuri din Federația Rusă de peste 15 milioane de dolari.
În componența Blocului Victorie/ Pobeda sunt patru formațiuni, mai exact Șansă, Renaștere, Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei și Victorie.
Se încarcă comentariile...
