Pierderile în Moldova cauzate de schimbările climaterice, estimate la circa 600 milioane de dolari anual

FOTO simbol

Cea mai mare provocare pentru sectorul agricol este neadaptarea la fenomenele de schimbări climatice, cum ar fi secetele, îngheţurile, ploile torenţiale, grindina, vântul puternic, care devin o normalitate. În Republica Moldova, pierderile cauzate de schimbările climaterice sunt estimate la circa 600 de milioane de dolari anual, transmite IPN.

Despre aceasta a vorbit director general al Unităţii consolidate pentru implementarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul agriculturii, Liviu Gumovshi, la evenimentul „Dialog Pro-Business”, la care a participat şi conducerea ţării.

Liviu Gumovshi a declarat că sunt necesare măsuri pe termen scurt, printre care şi alocarea finanţărilor suficiente pentru serviciile speciale responsabile de monitorizarea proceselor hidrometeorologice. De asemenea, este vorba despre valorificarea posibilităţilor de asigurare subvenţionată a riscurilor în agricultură. „Avem fondul respectiv, sunt prevăzuţi bani. Dar, din păcate, din cauza, posibil, a unor prime foarte mari şi a unor despăgubiri care vin foarte tardiv, acest sistem nu este activ. O altă măsură pe termen scurt ar fi transmiterea staţiunilor de pompare şi irigare din gestiunea Agenţiei „Apele Moldovei” în gestiunea asociaţiilor utilizatorilor de apă pentru irigaţie”, a menţionat Liviu Gumovshi.

Prezent la eveniment, premierul Ion Chicu a declarat că autorităţile sunt conştiente de faptul că, dacă nu vor oferi predictibilitate mediului de afaceri, nu vor avea succes. Dincolo de politici fiscale stimulatoare, începând cu anul 2020, se va investi masiv în infrastructură. Premierul Ion Chicu a încurajat oamenii de afaceri şi i-a asigurat de sprijinul deplin al Guvernului. „Vom elimina monopolul la importuri şi exporturi. Vom încheia mai multe acorduri de liber schimb, inclusiv cu ţările GUAM. Vom determina o creştere a PIB-ului până la 320 de miliarde de lei”, a mai spus Ion Chicu.

Preşedintele ţării, Igor Dodon, s-a referit la mai multe iniţiative „menite să dea un nou imbold dezvoltării economice a Republicii Moldova”. Este vorba despre micşorarea presiunii structurilor MAI asupra mediului de afaceri, adică excluderea din cadrul MAI a atribuţiei de efectuare a controalelor economice. De asemenea, este vorba despre aprobarea legii cu privire la comerţul intern, cu scopul susţinerii producătorului autohton, precum şi despre deschiderea platformelor industriale în fiecare raion, pentru a crea noi locuri de muncă.

Preşedinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, a declarat că iniţiativa unui dialog între autorităţile publice şi reprezentanţii businessului are drept scop identificarea problemelor stringente cu care se confruntă comunitatea de afaceri. În opinia sa, mediul de afaceri trebuie să fie şi un partener de încredere în soluţionarea problemelor social-economice ale statului.

Evenimentul a întrunit peste 600 de agenţi economici, inclusiv din UTA Găgăuzia şi regiunea transnistreană.