Piaţa de amintiri, fake-uri şi chinezării
0
Zeci de pensionari umplu zilnic piaţa de vechituri improvizată lângă Gara Chişinău, în speranţa să facă un ban de pâine. Tot aici, zeci de comercianţii vând lucruri noi - ieftine, contrafăcute şi de proastă calitate. Deşi piaţa e neautorizată şi urâţeşte zona, edilii tolerează situaţia, motivând că „n-au ce face“
Piaţa de lucruri vechi din preajma Gării adună în fiecare sâmbătă şi duminică persoane în etate, pe care pensia mică i-a făcut să-şi scoată la vânzare haine, bijuterii, veselă, cărţi şi alte lucruri din casă. Fie că nu mai au nevoie de ele, fie că o fac de nevoie.
Alături de aceştia şi-au făcut loc şi chiar câştigă tot mai mult teren comercianţii de telefoane mobile, şlapi de vară, hăinuţe pentru copii, parfumuri „din Qatar“. Preţurile sunt un pic mai mari, pentru că, susţin vânzătorii, „lucrurile sunt noi şi bune“.
Mărturii ale bunăstării de cândva
Oameni susţin că nu le pare rău să se despartă de obiectele ce au făcut parte din viaţa lor. „ La ce îmi trebuie mie atâtea lucruri prin casă? Mâine-poimâine am să mor şi copii le vor arunca“, mărturiseşte Alexandru Vasiliev, un bătrân care încearcă să vândă tehnică din secolul trecut.
Cărţile vechi sunt alături de haine noi FOTO Tudor Iovu
„Iată acest casetofon este din 1990 şi este unicat. Va mai lucra încă mulţi ani înainte. Cer doar 100 de lei pe el. Dacă nu vă ajung bani, puteţi lua aparatul de radio, e de două ori mai ieftin“, ne prezintă marfa bărbatul. Spune că a fost maistru la o uzină din Capitală. „Nu mă descurc cu 1.200 de lei pensie. Cu aşa facturi la întreţinere, poţi ajunge să vinzi tot din casă“, se plânge pensionarul.
Nu ne ajung banii din pensie şi scoatem ce mai avem de prin casă. Voi vinde radioul, casetofonul, televizorul. Alexandru Panteleev, pensionar
O rochie albă, atârnată într-un copac, fâlfâie de parcă ar fi un steag. „Mi-a dat-o o vecină. Şi nepoatele îmi mai aduc lucruri folosite, de care nu mai au nevoie. De mai bine de doi ani ies în fiecare sâmbătă şi duminică aici“, ne spune pensionara Maria Scurtu. Îşi întrerupe brusc povestea şi i se adresează unei femei care s-a apropiat şi îi examinează marfa: „Sunt părţi de la un mixer, iată aici şi celelalte componente“.
Ultima călătorie
La câţiva metri, o geantă de voiaj îşi aşteaptă următorul stăpân. „E valiza mea, dar nu mă mai duc nicăieri, am nevoie de bani, aşa că o vând“, ne explică un bătrânel care se chinuie cinci minute să o deschidă. Scoate o foiţă să se asigure că a introdus corect codul. „Era prea plin geamantanul când m-am întors din ultima călătorie, de aceea s-a stricat lacătul. Îl dau cu 500 de lei, n-o să vă pară rău“, încearcă să ne convingă vânzătorul. „Cumpăraţi măcar bluza“, ne strigă din urmă, vâzând că ne îndepărtăm.
Puţin mai la umbră, o femeie între două vârste vinde parfumuri „bune, aduse din Quatar“. „Nu e scump, acesta e 150 de lei şi e special creat pentru dumneavoastră“, ne îndeamnă Antonina Lazareva. Văzând că nu ne interesează parfumul, ne arată un prosop. Susţine că e cusut de ea, deşi se vede de la o poştă că nu e lucru de mână. „Am vândut şerveţele de acestea şi în Germania, şi în China“, se laudă femeia.
Comercianţii activează ilegal. Există un spaţiu amenajat pe strada Tăbăcăria Veche, dar nu vor să se mute. Victor Prodan, şef de secţie la Primăria Capitalei
Ceva mai departe, un bărbat de vreo 50 de ani comercializează relicve sovietice cu pretenţii de anticariat. Pe plapuma întinsă pe trotuar găseşti ceasuri vechi, căşti din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, fiare de călcat, trompete, medallii etc. „Le aduc din Hânceşti. Le cumpără diferite persoane, care le folosesc pentru a-şi decora casa“, povesteşte Oleg Sanduleac.
Primăria nu poate face nimic
Vânzătorii recunosc că nu autorizaţii de comerţ, dar spun că n-au alternativă, de aceea vin la piaţa improvizată. La rândul lor, angajaţii Primăriei Chişinău susţin că nu pot face nimic pentru a stopa comerţul ilegal. „Există un spaţiu special amenajat, pe strada Tăbăcăria Veche, cu 500 de locuri. Taxa, în funcţie de tipul şi volumul mărfurilor, ajunge până la 30 de lei. Sunt şi 20 de locuri gratuite pentru pensionari. Dar nu vrea nimeni să se ducă acolo“, afirmă Victor Prodan, şef de secţie în cadrul Direcţiei generale de comerţ a Primăriei Capitalei.
Cea mai mare piaţă de vechituri
Întinsă pe şapte hectare, Puces de Saint-Ouen din Paris este cea mai mare piaţă de vechituri din lume. Peste 2.500 de anticari vând în această piaţă vizitată anual de circa 11 milioane de oameni. Povestea peţei a început în anul 1885, când cei care îşi vindeau lucrurile folosite, expuse în dulapuri pe marginea străzii, au fost expulzaţi din centrul Parisului. Astazi Marche aux Puces figurează în lista patrimoniului arhitectural urban şi peisagist conservat şi protejat de autorităţile franceze. Printre vizitatori se numără celebrităţi precum Madonna, Mick Jagger şi alţii.
Se încarcă comentariile...
