Neinformaţi, obezi şi viciaţi. Cum se văd moldovenii în fişele medicilor

Fumează şi consumă alcool în exces, au o alimentaţie nesănătoasă şi un mod de viaţă sedentar, nu se adresează la medici decât în ultimele faze ale bolii. Şefii de la Sănătate s-au angajat ca până în 2020 să schimbe această stare de fapt.

Cinci din zece bărbaţi sunt fumători înrăiţi, iar două din zece femei care trăiesc la oraş trag ţigară după ţigară. Doi moldoveni din zece consumă zilnic băuturi alcoolice şi vreo patru recunosc că beau în mod regulat câte-un pahar de tărie pe săptămână.

Totodată, unul din doi moldoveni adulţi este supraponderal sau obez şi şase oameni din zece, cu vârste de peste 15 ani, duc un stil de viaţă sedentar. Potrivit celui mai recent studiu de sănătate, trei din zece moldovence sunt anemice fiindcă nu ştiu să se alimenteze corect. În plus, mâncăm cu 30% mai mult decât avem nevoie pe zi, iar 90% din alimentaţia noastră e formată din glucide şi grăsimi. Toate aceste date sunt precizate în Strategia Naţională de Sănătate pentru perioada 2014-2020, aprobată săptămâna trecută de Guvern.

Obezi la vârste tot mai mici

„Supraconsumul de alimente cu glucide simple, grăsimi saturate şi insuficienţa activităţii fizice sunt factorii care duc la excesul ponderal. Cu regret, supragreutatea şi obezitatea sunt depistate la vârste tot mai fragede, în Republica Moldova“, susţine medicul nutriţionist Galina Obreja, de la Centrul Naţional de Sănătate Publică. Doctorul mai spune că moldovenii produc cantităţi mari de vin pe care nu-l pot vinde, ceea ce duce la un consum exagerat de alcool. „Chiar suntem producători de struguri, avem o creştere esenţială a consumului de bere. Acest produs e ca o poartă de intrare a tinerilor spre consumul de băuturi tari“, adaugă Obreja.

Potrivit vicedirectorului Dispensarului Republican de Narcologie, Tudor Vasiliev, cea mai mare problemă privind consumul de alcool constă în producţia necontrolată de băuturi de contrabandă, contrafăcute sau preparate în condiţii casnice. „60 de mililitri de alcool pe zi e o cantitate dăunătoare pentru bărbaţi. La femei, de la 40 de mililitri de alcool pur pe zi creşte riscul de apariţie a cancerului mamar. Tot de la aceste cantităţi de băutură apar maladiile cardiovasculare, hepatitele şi cirozele hepatice“, susţine Vasiliev.

Diabetul şi ciroza fac ravagii

O altă problemă e că la fiecare o sută de moldoveni doi suferă de diabet zaharat. În total, la începutul acestui an, în Moldova au fost semnalaţi 71.588 de diabetici, cu câte 9.000 de cazuri noi depistate pe an.

„Principalele cauze de apariţie a diabetului zaharat sunt modul de viaţă sedentar şi alimentaţia nesănătoasă. Cel mai grav e că întâlnim diabetul zaharat insulino-independent la copiii de vârste foarte mici, apărut pe fondul obezităţii“, menţionează medicul endocrinolog Dumitru Harea.

Dacă pe primul loc în privinţa cauzelor de deces a moldovenilor se situează bolile cardiovasculare, cu 57,5% din cazuri, iar cancerul a făcut 14,5% din victime, pe locul trei în incidenţa mortalităţii se situează afecţiunile aparatului digestiv, cu 9,1% din cazuri. Dintre acestea, o majoritate covârşitoare din decese au loc din pricina cirozelor hepatice.

La doctor, doar când arde

„Moldoveanul de la ţară n-are timp să se uite în oglindă să vadă că i se îngălbenesc ochii, iar oamenii nu se privesc unul pe altul, să vadă că se schimbă ceva. Când vorbim de ciroză, omul slăbeşte pe faţă, dar se îngraşă pe burtă şi i se umflă picioarele. Abia atunci merg la doctor. În stadiul ăsta, ca medic, doar te lupţi ca să mai scazi nivelul de lichid din burtă, fiindcă ciroza e deja formată“, precizează medicul Stela Oprea, membru al Comisiei de Gastroenterologie şi Hepatologie din cadrul Ministerului Sănătăţii.

Specialista mai susţine că, de vină pentru mortalitatea ridicată a oamenilor bolnavi constă în educaţia alimentară rudimentară. „Ficatul nu doare. Dar omul consumă carne prăjită pe untură şi slănină de porc pe care-a ţinut-o la borcan un an. Apoi când se simte slăbit, se înzdrăveneşte cu un pahar de vin, care, de fapt, îi face şi mai rău. Problemele social-economice sunt cele care rămân pe prim-plan, iar când simţim că ceva nu-i în ordine, trebuie să mergem la medic“, mai afirmă Stela Oprea.

Numai campanii de informare

„Când un elev merge să-şi ia un pix dintr-un chioşc de ziare, vede pachete de ţigări frumos aranjate. Îl trimite mama să cumpere pâine de la un market şi până ajunge la raftul cu pricina trebuie să treacă pe lângă cele cu băuturi alcoolice, iar în minutele cât aşteaptă la rând să plătească, este expus la pachetele de ţigări.

Degeaba sunt cheltuiţi bani pe campanii de informare, dacă statul nu ia măsuri ca minorii să nu fie expuşi unor reclame agresive pentru produsele dăunătoare sănătăţii“, susţine şi Ghenadie Ţurcanu, expert la Centrul pentru Politici şi Acţiuni în Sănătate.

În următorii şase ani Ministerul Sănătăţii vrea să implementeze, împreună cu ministerul Agriculturii, cel al Muncii şi Biroul Naţional de Statistică, o serie de măsuri ce ţin de supravegherea nutriţională a populaţiei, să monitorizeze bolile, precum şi să pună la punct un sistem de monitorizare a contaminării microbiologice şi chimice a alimentelor.

80% din moldoveni, expuşi riscurilor

Specialiştii susţin că pentru măsurile specificate în strategie trebuie create şi condiţii adecvate, astfel încât moldovenii să poată duce un stil sănătos de viaţă. „Cum poţi informa populaţia să practice sportul, dacă în Chişinău nu sunt piste de bicicletă? Alcoolul, fumatul, alimentaţia şi lipsa de activitate fizică sunt primii factori de risc pentru 80% din populaţia Moldovei“, susţine expertul Ghenadie Ţurcanu, de la PAS.