Limba vlahă, un pas spre sârbizarea românilor timoceni
0
Promovarea denumirii de ”vlahi” pentru românii din Valea Timocului (Serbia) este extrem de asemănătoare cu politica de deznaţionalizare pusă în practică de sovietici care au inventat ”limba moldovenească” pentru a susţine existenţa unui popor moldovenesc separat de cel român.
În condiţiile negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, Serbia s-a angajat să sprijine dezvoltarea minorităţii româneşti din cele două regiuni, Voivodina şi Valea Timocului. Însă în ultima perioadă s-au înmulţit din ce în ce mai mult referirile la ”limba vlahă” şi ”poporul vlah”, iar majoritatea organizaţiilor româneşti din Valea Timocului au început să accepte această separare. Am discutat cu Vlad Pohilă despre asemănările dintre proiectul moldovenist al Moscovei şi proiectul vlah al Belgradului. Astfel de iniţiative nu sunt întreprinse din bună intenţie.
O poveste veche
”Aceasta e o poveste mai veche, nu e de azi, de ieri. Având o mentalitate şi promovând aşa o politică imperială, ştiţi Iugoslavia a fost un microimperiu şi Serbia a rămas cu aceleaşi apucături. Au divizat populaţia românească mai de demult în două segmente puse cumva în conflict – românii, recunoscuţi oficial, adică cei din Voivodina, în special din regiunea din jurul oraşului Novisad, şi, încoace mai la sud, pe cei în Valea Timocului i-au numit vlahi, şi-n documente, şi-n general”, afirmă Vlad Pohilă.
Nu există scriitori de ”limbă vlahă”
”Liderii spirituali, intelectuali şi civici ai vlahilor au încercat să se împotrivească, însă fără un mare succes, ei fiind în mare parte ţărani, oameni mai puţini instruiţi şi cumva din această cauză nu au avut mare succes. Referitor la aşa-zisa limbă vlahă, inventarea sau promovarea unor astfel de variante paralele de limbă română, nu se face din bună intenţie, iar acest lucru este foarte dăunător. Este un pas înspre sârbizarea, pentru că, de exemplu, te întrebi foarte simplu: ce o să pună ei în manualele astea de limbă ”vlahă”? Nu există nici un poet, nici un prozator care să fi scris o poezie, respectiv o povestire în aşa-zisa ”vlahă. Pot doar, eventual, să pună ceva din folclor, restul sunt lucruri inventate. Deci totul e rupt de la matcă, e rupt de la folclorul românesc, de la muzica românească, de la Eminescu, de la marii clasici din secolul XIX-XX şi de la cei actuali. E rupt de la şansa de a se apropia maximum de limba română, deci absolut nu e bine deloc”, mai susţine Vlad Pohilă.
Asemănarea cu Basarabia
Proiectul ”limbii vlahe” este apreciat de Vlad Pohilă ca asemănător cu mecanismele puse în mişcare de sovietici între Prut şi Nistru: ”Situţia e similară cu ceea ce s-a întâmplat în Basarabia în ’40 şi imediat după război când au băgat jargonul ăsta transnistrean şi care a fost o catastrofă pentru majoritatea oamenilor. S-a renunţat la el când au văzut că nu au ce să pună în manuale. Înseamnă că ei, sârbii, nu au de gând să facă manuale, ci doar mimează o grijă faţă de aceşti vlahi ca să-i rupă de la ceilalţi români din Voivodina, din Serbia, mai instruiţi şi mai şcoliţi după cum am spus, iar mai larg, să-i rupă de ceilalţi români. Deci nu este deloc bine. Orice divizare este nocivă, iar lingvistic este ceva deosebit doarece te rupe de la limba de bază, de la cultura de bază, te rupe de la mama şi de la tata. Modelul de promovare şi implementare a acestei aşa-zise limbi vlahe este similar cu cel din regiunea transnistreană. De exemplu, în anul 2010 când eram în Serbia am văzut o revistă a lor, să-i spun aşa, şovină, şi acolo era un reportaj plin de ”cântări” despre Transnistria, despre cât de bine lucrează ruşii acolo şi despre cum e firea aşa-zişilor naţionalişti moldoveni. Lăudau până şi faptul că ei au ţinut la alfabetul chirilic, recunoscând totuşi că nu prea se potriveşte”.
O etapă spre sârbizare
Proiectul limbii vlahe este considerat de Vlad Pohilă ca fiind o etapă intermediară pentru asimilarea românilor din Valea Timocului, care riscă să fie sârbizaţi. ”Scopul sârbilor nu este nicidecum acela de a perpetua fie şi această aşa-zisă limbă vlahă. Aceasta este doar o acţiune, o fază provizorie sau tranzitorie pentru sârbizare. Scopul final este sârbizarea, adică ruperea de la origini şi dezmembrarea acestei comunităţi româneşti care reprezintă o adevărată forţă dacă sunt uniţi deoarece împreună sunt aproape jumătate de milion, pe când aşa, cei declaraţi români de către autorităţi sunt undeva vreo 50-80 de mii, nu ştiu exact deoarece cifrele sunt deseori falsificate, iar ăştia, vlahii, cam 230 de mii”, afirmă Vlad Pohilă.
De asemenea este sesizată şi o tendinţă de discriminare a românilor din Serbia, care de multe ori sunt consideraţi inferiori: ”Cu românii îşi permit orice şi nici nu-şi ascund dispreţul faţă de ei. De exemplu, când am început eu a învăţa sârbeşte, când interacţionam cu sârbii ei mă întrebau cine sunt şi eu le spuneam că sunt moldovean şi nu înţelegeau ce e asta, le explicam că-s român şi ziceau că ştiu câte ceva că e legat de Ceauşescu, atunci le ziceam că sunt vlah iar ei ziceau că acum au înţeles şi mă întrebau ce fel de vlah sunt deoarece văd că sunt spălat, că-s om cult şi ziceau să nu-mi mai spun aşa. Deci, pentru ei, vlahul este omul înapoiat, este omul incult şi numai bun de manipulat”.
Limba română, dată afară din şcolile timocene
Deşi a fost acceptată predarea limbii române în unele şcoli din Valea Timocului, acest lucru se întâmplă cu foarte mare dificultate. Cursurile sunt opţionale şi mai mult decât atât, sunt organizate la trei ore după încheierea programului normal de cursuri, ceea ce înseamnă că elevii fie trebuie să aştepte începerea cursului opţional în şcoală, fie trebuie să meargă acasă şi să revină, informează pagina InfoPrut. În anul şcolar 2014-2015 sunt 10 şcoli în care românii pot studia limba maternă, asta pentru 150 de sate româneşti şi 48 de localităţi mixte. În Serbia nu există nici măcat o clasă în care să se studieze în limba română, despre o şcoală întreagă nici nu poate fi vorba.
Se încarcă comentariile...
