La braţ cu ruşii, în drum spre UE. Banca de Economii ar putea ajunge sub controlul unei mari bănci din Rusia

Aeroportul Internaţional Chişinau ar putea ajunge un hub pentru călătorii din Asia spre Europa FOTO Dumitru Goncear

Două tranzacţii majore cu active ale statului, realizate în ultimele zile de către autorităţile proeuropene de la Chişinău, au provocat un val de discuţii referitor la direcţia reală spre care merge Republica Moldova: Uniunea Europeană sau Uniunea Vamală

Prima a fost decizia de concesionare a Aeroportului Internaţional Chişinău, pentru un termen de 49 de ani, companiei UK Komaks din Rusia, care administrează aerogara de la Habarovsk din Orientul îndepărtat.
Ruşii s-au angajat să facă investiţii de 244,2 milioane de euro în modernizarea şi dezvoltarea porţilor aeriene ale Republicii Moldova.

Vicepremierul Valeriu Lazăr a argumentat necesitatea transmiterii Aeroportului în concesiune prin faptul că infrastructura acestuia este într-o stare proastă şi astfel riscă chiar în următorul an să rămână fără certificatele internaţionale. Totodată, el a precizat că în acord a fost majorată, de la un milion de euro la cinci milioane, suma ce ar urma să fie depusă drept garanţie de către câştigătoarea tenderului.

SPRE EUROPA VIA CHIŞINĂU

Tatiana Semionova, vicepreşedintele UK Komaks, a anunţat că intenţia companiei este de a folosi aeroportul Chişinău pe post de hub pentru transportarea pasagerilor din Habarovsk spre Europa. „Chişinăul este atractiv datorită faptului că Republica Moldova a aderat la spaţiul aerian comun al UE“, a declarat pentru kommersant.md, reprezentantul companiei din Rusia. Experţii se întreabă însă ce oferte au fost trimise la alte cinci companii din Occident, dacă nici una nu a dat curs ofertelor de participare la concursul închis organizat de autorităţile de la Chişinău.

CATASTROFA DE LA BANCA DE ECONOMII

Şi mai scandalos este cazul de cedare de către Guvern a pachetului majoritar de acţiuni de la Banca de Economii. Schema care pare a fi perfect legală a fost următoarea: Consiliul Băncii a anunţat despre necesitatea unei emisiuni suplimentare de acţiuni, în valoare de peste 80 de milioane de lei, pentru a majora capitalul social, după care Guvernul, în calitate de acţionar majoritar cu 56,1%, a decis să nu participe şi să cedeze acest drept acţionarilor majoritari. În urma acestei operaţiuni statul a rămas cu doar 33,3% plus o acţiune, pachet care este unul de blocaj.
În acelaşi timp, compania Sisteme Informaţionale Integrate, care avea la începutul acestui an circa 10% de acţiuni la Banca de Economii, a ajuns să deţină o cotă de 33,72%. Proprietar al acestei firme este compania Konstanta OOO din Rusia, care ar avea conexiuni cu milionarul moldovean Ilan Shor. Totodată, mai există încă cel puţin patru firme cu cote de aproape 5% din capitalul Băncii de Economii, ale căror proprietari nominali sunt din Rusia.

IONIŢĂ: O SOLUŢIE MAI BUNĂ NU ERA

„Este o catastrofă economică!“. Aşa a calificat economistul Roman Chircă cedarea de către stat a controlului asupra Băncii de Economii.

„Putem doar constata că aceleaşi persoane care au fost implicate în administrarea băncii, aducând-o în anul 2012 la cel mai prost rezultat din istoria ei – pierderi de 313 milioane de lei, au decis şi neparticiparea statului la majorarea de capital“, a precizat expertul Roman Chircă.

Deputatul Veaceslav Ioniţă, preşedintele Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, susţine că o soluţie mai bună nu era. „Prin această operaţiune statul a reuşit să asigure stabilitatea sistemului financiar şi să protejeze cetăţenii care sunt deponenţi la Banca de Economii. De asemenea, statul a fost scutit astfel şi de la o contribuţie de aproape un miliard de lei pentru capitalizarea băncii. Acest lucru şi l-au asumat acţionarii majoritari“, a specificat parlamentarul.
Mai multe surse spun neoficial că în următoarele zile am putea asista la noi tranzacţii cu acţiunile BEM, astfel încât acestea să fie concentrate şi apoi revândute unei importante bănci din Rusia, cel mai probabil celor de la Gazprombank, dar nu este exclus şi Vneştorgbank. 

MOLDOVA, NEATRACTIVĂ PENTRU CEI DIN VEST?

Roman Chircă nu exclude că în următoarea perioadă şi alte active ale statului să fie vândute, iar principalii clienţi ar putea fi oligarhii locali sau afaceriştii din Rusia. „Repub-lica Moldova nu este atractivă pentru investitorii din Occident, datorită pieţei mici şi a problemelor din justiţie“, mai afirmă specialistul.

Analistul Oazu Nantoi face o paralelă între situaţia din Moldova şi cea din Serbia, unde cele mai atractive proprietăţi ale statului au ajuns să fie controlate de companii ruseşti înainte de semnarea de către această ţară a Acordului de Asociere la UE. „Parcă avem o coaliţie proeuropeană şi instituţii ale statului funcţionale. Asemenea tranzacţii dubioase, care provoacă indignarea societăţii civile, vorbesc însă că aceste instituţii se ocupă de ce vreţi numai nu de interesele naţionale“, susţine comentatorul. Oazu Nantoi mai spune că singura şansă de a ieşi din această mocirlă este integrarea europeană şi adoptarea unui pachet de legi care ar apropia Chişinăul de comunitatea europeană.
Potrivit unor surse, ruşii ar fi interesaţi de preluarea şi a altor active din Republica Moldova, precum compania AIR Moldova, Moldtelecom, Căile Ferate din Moldova, cele două reţele electrice de distibuţie a energiei electrice.

“Asemenea tranzacţii dubioase, care provoacă indignarea societăţii civile, vorbesc însă că instituţiile statului se ocupă de ce vreţi numai nu de interesele naţionale. Oazu Nantoi, analist politic

Autorităţile se pregătesc de marea privatizare

În următoarele luni autorităţile ar putea scoate la privatizare cele două reţele de distribuţie a energiei electrice, Apă-Canal Chişinău, Air Moldova, Tutun-CTC etc. Necesitatea deetatizării este argumentată prin faptul că multe dintre aceste întreprinderi degradează şi degrabă nu vom avea ce vinde. În acelaşi timp, statul a alcătuit o listă a celor 102 de active nepasibile privatizării, care include întreprinderi strategice precum Calea Ferată a Moldovei, Franzeluţa, Moldelectrica, Cricova, Mileştii Mici, Poşta Moldovei, pachetul de 35,3% deţinut de Guvern la Moldovagaz etc.