INTERVIU Șeful Poliției de Frontieră a Rep. Moldova spune ce ar face autoritățile dacă Putin s-ar prezenta la graniță
0Odată cu războiul din Ucraina, Poliția de Frontieră a Republicii Moldova se confruntă cu mai multe provocări, cea mai mare fiind fluxul mare de refugiați ucraineni, susține șeful structurii, Ruslan Galușca, într-un interviu pentru ,,Adevărul”. Oficialul a menționat că Vladimir Putin, liderul Rusiei, statul care a declanșat războiul din Ucraina, va fi încătușat dacă va încerca să intre în Republica Moldova.
În contextul în care de doi ani la frontiera Republicii Moldova este un război, șeful Poliției de Frontieră de la Chișinău, Ruslan Galușca, a vorbit despre provocările cu care se confruntă instituția după startul agresiunii militare ruse din Ucraina.
,,Provocările au fost diverse. Cea mai mare provocare a fost fluxul mare de refugiați pe care l-am avut la frontieră. A fost o creștere a persoanelor care traversau frontiera de stat. Situația a impus multe reorganizări de proceduri și revizuiri de protocoale care trebuiau aplicate la frontiera de stat pentru a asigura o bună gestionare a acestui flux de refugiați pe care l-am avut la frontieră. Doi-securitatea frontierei și menținerea securității la frontiera de stat odată cu creșterea acestui flux. Totodată, în contextul riscurilor care erau evidente s-a simțit și o mare creștere a cazurilor de trecere ilegală, inclusiv și prin punctele de trecere. Aceasta, la fel, a impus necesitatea redistribuirii forțelor și mijloacelor care le-am avut în gestiune în momentul acela. Respectiv, cu reorientarea acestora pe unele segmente care erau cele mai afectate de contextul intervenției militare Federației Ruse în Ucraina. Totodată, s-a impus necesitatea întăririi, cooperării de fapt cu partenerii noștri externi și cu subdiviziunile cu care noi avem cooperare, cu omologii noștri din Ucraina, dar și din România în așa fel ca să dezvoltăm noi formule de cooperare rapidă în primul rând pentru a fi capabili să gestionăm situația care se schimba foarte operativ și câteodată la fiecare minut, intervenind câte o situație nouă. Nemaivorbind despre impactul psihologic pe care l-au avut angajații noștri, reieșind din faptul că era o situație pentru noi, într-adevăr, neclară și totodată una lipsită ca experiență. Respectiv, a impus o presiune aparte asupra angajaților noștri din punct de vedere psihologic și tot asta s-a mai agravat pe fondul sarcinii crescânde și de a lucra mult peste program, în condiții destul de complicate. Și nu în ultimul rând, resursele financiare pe care le aveam noi în gestiune. Toate sistemele pe care le avem în gestiune au fost exploatate la maxim, acestea s-au defectat și a apărut necesitatea înlocuirii acestora, și respectiv a investițiilor ulterioare suplimentare”, a afirmat șeful Poliției de Frontieră.
Polițiștii de frontieră, consiliați psihologic
Ruslan Galușca a precizat că pentru a atenua impactul psihologic asupra angajaților, Poliția de Frontieră a luat mai multe măsuri. ,,Personalul Poliției de Frontieră care era implicat în prima linie pe segmentul de frontieră moldo-ucraineană era supus unei rotații. Deci era înlocuit periodic cu efectiv de rezervă care era creat din cadrul subdiviziunilor de la frontiera moldo- română, dar și din cadrul Aparatului Central. Totodată ,erau create echipe specializate de psihologi care purtau discuții cu angajații noștri, inclusiv conducătorii asigurau instructajului și prezența zilnică în rândul angajaților pentru a fi alături de colegii noștri și a-i susține totodată în vederea realizării sarcinilor care erau puse pe umerii acestora.Ambele (n.r.- munca peste program și dramele de la frontieră) îi afectau. Evident, când aveau contact cu persoana care traversa frontiera de stat, auzea drama acesteia”, a mai spus acesta.
Majoritatea refugiaților pleacă în țările europene
Întrebat despre numărul total al cetățenilor ucraineni care au trecut frontiera moldo-ucraineană din februarie 2022 și până acum, șeful Poliției de Frontieră al Republicii Moldova a declarat că este vorba de peste 1.000.000 de oameni. ,,Au traversat frontiera de stat pentru direcția de intrare în țară circă 1.400.000 și aproximativ 1.290.000 au părăsit Republica Moldova. Marea majoritate aleg ca destinație statele din Uniunea Europeană. Mulți revin, inclusiv în Ucraina. Respectiv. în jur de 110.000 de refugiați se află pe teritoriul național. Cifra este una constantă cu unele devieri de la caz la caz, dar în mediu noi zilnic procesăm câte 8-10 mii de cetățeni ai Ucrainei la traversarea frontierei de stat pentru ambele direcții”.
În ceea ce privește numărul cetățenilor ruși care au venit în Republica Moldova în intervalul de timp menționat, Ruslan Galușca a declarat : ,,De la începutul războiului și până în prezent, noi avem circa 90.000 de cetățeni ruși înregistrați la traversarea frontierei de stat pentru ambele direcții. Este o cifră puțin mai mică dacă să ne referim comparativ cu anii de până la război. Deci este înregistrată o scădere a trecerii frontierei de stat de către această categorie de cetățeni”.
Migrația ilegală, favorizată de război
Având în vedere că de la începutul războiului, anchetatorii de la Chișinău au anunțat despre anihilarea mai multor grupări specializate în facilitarea trecerii frontierei de bărbații ucraineni cu vârstele cuprinse între 18-60, deși au interdicție să iasă din Ucraina, iar în aceste scheme sunt implicați și polițiști de frontieră, am solicitat punctul de vedere al demnitarului cu privire la aceste cazuri.
,,Noi avem astăzi 912 de cauze penale pornite pe faptul organizării migrației ilegale și statisticele arată că acest indice este într-o creștere permanentă, începând cu anul 2022. În 2022 au fost circa 320 de cauze penale, iar în 2023 – 488 de cauze penale și de la începutul anului și până acum sunt deja 96 de cauze penale pornite, fiind identificate și documentate circa 50 de grupări criminale care desfășurau această activitate. În componența acestora se numără atât din cetățeni ai Republicii Moldova, cât și cetățenii din Ucraina, cu numărul total de circa 250 de membri activi. Cu părere de rău, avem și angajați din structurile, inclusiv și a Poliției de Frontieră care erau complici în aceste scheme. Astfel, în acest moment avem circa 17 de angajați de-ai noștri care au fost vizați în aceste anchete, doi dintre ei fiind condamnați pentru acte de corupție și alții 15 sunt suspendați din funcție, respectiv sunt anchetați penal pentru încălcările comise. Cu regret, din acest număr de 250 de membri activi, avem doar o singură persoană care a fost condamnată cu privațiune de libertate, conform hotărârii instanței judecătoreștii. Altora le-au fost aplicate amenzi penale în valoare de circa 40.000-50.000 de lei moldovenești în funcție de caz. Pe această cale la inițiativa Procuraturii Generale și cu suportul Poliției de Frontieră au fost înaintate recomandări, de fapt, și propuneri de modificare a cadrului legislativ în așa fel ca sancțiunile să fie mult mai dure pentru aceste categorii de persoane care acordă suportul și organizează trecerile ilegale. Legislația noastră prevede, inclusiv și privațiune de libertate, alta este că instanțele de judecată cum am menționat mai sus au condamnat doar o persoană din cele nominalizate”, a precizat demnitarul.
,,Cele mai mari provocări la acest capitol au fost de fapt în anul 2022 atunci a fost simțită o mai mare rată de implicare a angajaților noștri. Prin diferite metode: prima – suportul informațional despre prezența, absența anumitor patrule pe anumite segmente de frontieră pentru a favoriza această trecere. Doi – aplicarea ștampilelor în pașapoarte fără a fi introduse în sistemele informaționale, inclusiv introducerea în sistemele informaționale când aceștia nu erau la traversarea frontierei. Dar vreau să spun că noi am aplicat măsuri destul de eficiente la contracarea acestor situații, astfel că noi pentru anul 2023 avem doar o singură persoană suspendată și respectiv eliberată din funcție pentru astfel de infracțiuni. Evident (nr.-ei plătesc cu funcția), noi nu acceptăm și tolerăm corupția. Atât timp cât figurează un angajat de-al nostru într-o cauză penală pentru că ar fi ajutat acestor structuri criminale este eliberat din funcția pe linia anchetelor de serviciu, dar nu-l scutește de pedeapsa penală urmare a anchetei în derulare”, a completat Galușca.
Contrabanda cu droguri, muniții și arme, în creștere
Întrebat dacă războiul a favorizat cazurile de contrabandă pe segmentul verde al frontierei moldo-ucrainene, adică nu în punctele de trecere a frontierei unde este competența vameșilor, șeful structurii a răspuns:
,,Războiul din Ucraina a reorientat ceea ce numim noi contrabanda peste frontieră. Dacă până la război noi aveam ca element de contrabandă mai multe categorii de bunuri, atunci odată cu războiul am simțit o creștere destul de consistentă a cazurilor de traversare peste frontiera de stat a armelor, munițiilor și la fel a drogurilor. Nu avem depistate arme și muniții cu destinații militară, fiind vorba de regulă de tipul celor sportive sau vânătoare. În ceea ce privește drogurile sunt de origine vegetală, așa ca marijuana sau cannabis și de origine sintetică, dar și pastile psihotrope. Avem o descreștere mică a contrabandei de bunuri, dar și a alcoolului etilic. Pentru anul 2023 avem doar un singur caz în care o persoană a încercat să transporte ilegal alcool etilic. Pentru începutul acestui an, avem deja patru cazuri de contrabandă depistate și toate se referă la bunuri de larg consum și de uz casnic care sunt folosite, și care este de fapt o caracteristică a frontierei moldo-ucrainene, având în vedere că în preajma Republicii Moldova este orașul Odesa unde se află piața Kilometrul 7”.
Ruslan Galușca a oferit detalii și despre cazurile de contrabandă pe segmentul verde al frontierei moldo-române. ,,Avem riscuri de contrabandă de produse de tutungerie. Nu avem o creștere semnificativă în ultimii doi ani de zile. În prezent, situația este stabilă, iar anul trecut circa 95 % dintre toate cazurile de contrabandă cu țigări depistate atât de noi, cât de colegii noștri din România se referă la punctele de trecere, iar celelalte 5 % rămân pentru segmentul verde al punctelor de frontieră”, a mai menționat șeful instituției.
Salariul și condițiile de muncă, factorii determinanți ai corupției
Referitor la eradicarea corupției din sistem, Galușca a afirmat: "Venim cu un pachet complex de diminuare a acestui flagel în cadrul Poliției de Frontieră divizat pe două dimensiuni: prima este componenta de instruire a angajaților. Respectiv, am lărgit această componentă, inclusiv cu atragerea partenerilor noștri externi și a asistenței, inclusiv a autorităților de frontieră a statelor vecine, dar și a țărilor, precum Lituania, Letonia cu care avem schimb de experiență, informații și instruiri. A doua componentă prevede intensificarea măsurilor de control, inclusiv capacitarea subdiviziunilor responsabile de combatare a acestui flagel și cooperarea cu structurile naționale și internaționale. De exemplu, recent, colegii noștri din subdiviziunile responsabile au semnat un acord cu colegii lor din Ucraina pentru a întreprinde măsuri comune”, a precizat Ruslan Galușca, menționând că ,,factorul determinant al șpăgii este, totuși, salariul pentru ca asta îl face cumva vulnerabil pe angajatul nostru. Dar și condițiile în care acesta lucrează, care nu sunt tocmai cele mai satisfăcătoare și optimale pentru a-și efectua serviciul. Vreau să mulțumesc pe această cale, inclusiv conducerii țării care a majorat salariul angajaților noștri. Totodată, suntem în proces de evaluare a procedurilor de remunerare a angajaților noștri, astfel încât periodic- la trei luni de zile- să putem să acordăm pe formula evaluării performanțelor niște adaosuri salariale în funcție de indicatorii și rezultate care le vor avea polițiștii de frontieră. Dar suntem în căutarea și altor soluții, inclusiv de la partenerii noștri externi ca să putem să susținem atât din punct de vedere a condițiilor de muncă angajații noștri, cât și identificarea a altor pârghii de acordare a sporurilor financiare suplimentare a angajaților Poliției de Frontieră. În prezent, salariul unui polițist de frontieră începător este de opt mii de lei moldovenești, iar al unui cu un stagiu, de exemplu, de minim cinci ani este de aproape 13 mii de lei, dar leafa depinde de funcția pe care acesta o deține”.
Cu referire la atribuțiile Poliției de Frontieră în segmentul transnistrean, dar și cum funcționează structura in aceasta regiune, directorul Poliției de Frontieră a făcut următoarele precizări:
,,Noi nu suntem prezenți la frontiera administrativă a acestei zone, acolo sunt dislocați colegii noștri din cadrul Serviciului Vamal și al Poliției Naționale. Cert este că noi avem identificate, elaborate și aplicate mecanisme care funcționau, inclusiv și până la război. Aceste mecanisme de control prevedeau conlucrarea cu colegii noștri din Ucraina pe două dimensiuni. Prima este prin intermediul patrulărilor comune pe care noi le efectuăm pe teritoriul Ucrainei și controlul comun care era într-o procedură simplificată implementată în cadrul punctelor de trecere Cuciurgan-Pervomaisk. În prezent, avem semnat acordul privind controlul comun Cuciurgan-Novosavițkaia, deci tehnic suntem gata de a fi prezenți acolo pentru a efectua controlul comun”.
În contextul în care Republica Moldova a început negocierile de aderare la Uniunea Europeană, Ruslan Galușca susține că îmbunătățirea instituției este o acțiune continuă.
,,Niciodată nu poți spune că până aici am dezvoltat instituția și nu avem unde crește. Această componentă este prioritară pentru noi, inclusiv la nivelul Poliției de Frontieră, dar și al Ministerului Afacerilor Interne. Avem un suport consistent din partea partenerilor noștri externi și profit de ocazie ca să le mulțumesc și lor pentru această susținere. Doar pentru anul 2023 noi am beneficiat de o asistență externă de șapte milioane de euro care au fost investite pentru fortificarea instituțională prin achiziționarea echipamentelor necesare: sisteme de termoviziune, mașini de patrulare, sisteme de fixare a incidentelor la frontieră, drone și alte echipamente. În același timp, investim și vom investi în sporirea capacității de pregătire a personalului prin organizarea diferitor cursuri de instruire, traininguri, schimb de experiență. Vrem să lărgim spectrul de cooperare și domeniu de aplicare a acestor investiții în cadrul Poliției de Frontieră, în așa fel ca având un nou concept creat privind supravegherea frontierei de stat atât din buget, dar și din ajutorul extern ca cea mai mare parte investițională, să-l realizăm. Acesta ar consolida și ar fortifica controlul frontierei, astfel Poliția de Frontieră este și va fi capabilă să facă față riscurilor și totodată să asigure securitatea la frontieră”, a ținut să puncteze funcționarul.
Referitor la modul în care au reușit să părăsească țara oligarhii fugari Vlad Plahotniuc și Ilan Șor, ultimul fiind condamnat la închisoare, Ruslan Galușca a spus că nu are detalii, având în vedere că "a trecut ceva timp".
Ce ar face polițiştii de frontieră dacă ar veni Putin la graniță
Întrebat ce va face structura pe care o conduce dacă la graniță s-ar prezenta Vladimir Putin, care are pe numele său un mandat de arestare internațional, șeful Poliției de Frontieră a afirmat:
,,S-ar reacționa, conform procedurilor existente. Indiferent de cetățenia, familia cetățeanului, odată ce pe seama acestuia sunt impuse măsuri restrictive acestea vor fi aplicate. Evident (n.r.-va fi reținut)”.
Frontierele Republicii Moldova sunt cele mai aproape de război, astfel șeful structurii a fost chestionat și despre cum se resimte războiul în aceste zone și cât de pregătiți sunt colegii acestuia să intervină in cazul unor incidente, precum prăbușirea de rachete sau drone.
,,Situația care este creată în acest moment în Ucraina este o provocare destul de serioasă pentru Poliția de Frontieră și nu numai, dacă este să vorbim despre toate riscurile care aduce acest conflict securității naționale. Poliția de Frontieră are o capacitate de a gestiona riscuri și ne referim la riscurile specifice frontierei de stat, precum migrația ilegală, contrabanda, traficul de ființe umane și altele care sunt caracteristice pe acest domeniu, inclusiv depistarea de drone și ulterioarele acțiuni care trebuie întreprinse odată cu depistarea acestora fie în preajma frontierei de stat sau în zona de frontieră verde. Deci avem protocoalele semnate, noi suntem destul de interoperabili cu colegii noștri din alte structuri MAI pentru a gestiona aceste situații. Avem și sisteme anti-drone care în acest moment pot fi folosite pentru doborârea acestor drone, dar noi ne referim la drone de dimensiuni mici, ci nu la drone de tip Shahed. Pentru ultimele, inclusiv, sisteme Poliția de Frontieră, deocamdată, nu are”, a punctat Ruslan Galușca.
Se încarcă comentariile...
