Interviu exclusiv cu Štefan Füle: „Nu vom răspunde Rusiei cu presiuni la presiuni“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Comisarul european pentru extindere şi politica de vecinătate Štefan Füle FOTO: Arhivă
Comisarul european pentru extindere şi politica de vecinătate Štefan Füle FOTO: Arhivă

Comisarul european a declarat pentru „Adevărul“ că UE nu va răspunde la presiunile Rusiei asupra Moldovei şi Ucrainei după principiul „dinte pentru dinte“, dar va sprijini aceste ţări atât politic, cât şi practic.

„Adevărul“: Parlamentul European a condamnat, printr-o rezoluţie, presiunile Rusiei asupra statelor din Parteneriatul Estic. Cum va susţine Uniunea Europeană aceste ţări?

Štefan Füle: Sprijinul nostru este atât politic, cât şi practic. Vom fi alături de ţările supuse presiunilor nejustificate, dar scopul nostru nu este de a răspunde la presiune cu presiune. Nu avem o logică de tip „dinte pentru dinte“. În toată istoria sa, Uniunea Europeană pledează împotriva unei abordări „joc de sumă zero“ (n.r. când unul câştigă şi ceilalţi pierd) în relaţiile internaţionale. Confruntarea produce obstacole, iar cooperarea aduce soluţii. Nu ar fi niciun beneficiu să răspundem la fiecare dintre aceste provocări unilaterale cu o altă acţiune unilaterală. Abordarea noastră este să ne sprijinim partenerii să facă independent alegeri privind viitorul lor, în baza intereselor lor naţionale. Vom acţiona cu hotărâre pentru parafarea şi, ulterior, semnarea şi aplicarea Acordului de Asociere. În perioada imediată, analizăm modalităţi de a deschide piaţa UE suplimentar actualului regim de comerţ preferenţial, aşa cum facem acum în cazul vinurilor moldoveneşti.

Autorităţile din Rusia au reclamat că acestea conţin impurităţi, în timp ce UE nu a găsit nicio problemă. Dumneavoastră cum apreciaţi vinurile moldoveneşti?

Gustul produsului reprezintă unul din aspecte, şi aici trebuie să spun că vinurile moldoveneşti pot surprinde mulţi cunoscători. Un alt aspect este testarea de laborator. Nu am primit plângeri în UE cu privire la probleme de igienă şi sănătate legate de vinurile moldoveneşti.

Vizitaţi Republica Moldova în ajunul Zilei Naţionale a Vinului. Vă veţi prelungi programul pentru a participa la această sărbătoare?

Aş fi încântat să rămân. Din păcate, angajamentele anterioare nu-mi permit să iau parte la ceea ce cred că va fi un eveniment foarte frumos. Sunt sigur că UE va fi reprezentată la nivel înalt, atât de Delegaţia UE în Republica Moldova, cât şi de ambasadele statelor-membre.

Comisia Europeană propune să fie deschisă complet piaţa UE pentru vinurile moldoveneşti. Au existat discuţii cu reprezentanţii statelor-membre? De exemplu, Franţa şi Italia, cunoscute pentru vinurile lor, nu sunt împotrivă?

Propunerea trebuie să fie aprobată de Parlamentul European şi de Consiliul European, iar acest proces este în curs de desfăşurare. Primele semnale arată că Consiliul sprijină propunerea Comisiei de a elimina orice cotă la importul vinurilor moldoveneşti. UE este diversă, dar unită, este un reper al solidarităţii.

Unii producători moldoveni se tem că Federaţia Rusă ar putea anunţa un embargo şi la fructe...

După cum am menţionat, sprijinul nostru este politic şi practic. În ceea ce priveşte fructele, s-ar putea să ştiţi că în cadrul preferinţelor comerciale autonome nu există nicio taxă ad valorem la importul fructelor şi legumelor din Moldova în UE. Vom examina în curând situaţia fitosanitară din ţara dumneavoastră, pentru a stabili căile şi mijloacele de îmbunătăţire a accesului acestor produse pe piaţa UE în cadrul regimului comercial existent.

Ce mesaj le-aţi transmite antreprenorilor din Moldova care doresc să vândă în UE, dar nu sunt gata să concureze cu produse europene cunoscute?

Sfatul meu pentru ei este să accelereze pregătirile pentru Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC) şi să lucreze împreună cu structurile de stat ca să ajungă la o concordanţă între calitatea producţiei şi sistemul de asigurare a calităţii. UE este deja primul partener comercial al Moldovei: mai mult de jumătate din exporturile Moldovei depind de accesul la piaţa UE, care este o piaţă stabilă şi previzibilă. Este în interesul mediului de afaceri moldovean să dezvolte relaţiile existente şi să livreze produse mai competitive. Piaţa UE este cea mai mare din lume, în acelaşi timp, îndeplinirea standardelor sale, care sunt recunoscute şi aplicate pe scară largă, poate deschide uşile spre multe alte pieţe.

Credeţi că Republica Moldova va reuşi să semneze Acordul de Asociere şi să obţină un regim liberalizat de vize până la sfârşitul anului 2014?

Aceste evenimente sunt condiţionate de procedurilor noastre interne şi bilaterale. În ceea ce priveşte procesul de liberalizare a vizelor, înainte de a discuta despre o dată concretă, UE şi Republica Moldova trebuie să se asigure că toate prevederile Planului de Acţiuni privind liberalizarea vizelor au fost îndeplinite.

Unul dintre punctele-cheie în dialogul pe vize este controlul migraţiei...

Aplicarea efectivă a legislaţiei privind migraţia este o condiţie normală pentru orice ţară care doreşte să adere la „clubul“ statelor fără vize. Orice ţară din Europa trebuie să depună eforturi pentru a avea capacităţile necesare pentru a controla fluxurile de migraţie legală şi ilegală. Liberalizarea regimului de vize nu trebuie să fie singurul motiv pentru a atinge acest obiectiv, e o necesitate pentru securitatea şi bunăstarea populaţiei.

În acest sens, Chişinăul urmează să instaleze „puncte de control“ pe râul Nistru, însă Tiraspolul se opune iniţiativei. Putem obţine liberalizarea regimului de vize fără această măsură?

Cred că aici este o neînţelegere. Ceea ce se numeşte de regulă „puncte de control“ sunt, de fapt, oficii teritoriale ale Biroului de Migraţie şi Azil, nu a Poliţiei de Frontieră moldoveneşti. Acolo călătorii străini, adică oamenii care trăiesc în afara frontierelor Republicii Moldova recunoscute internaţional, vor avea posibilitatea să se înregistreze dacă intră sau ies din Moldova prin segmentul central al hotarului cu Ucraina. Această normă nu se referă la locuitorii regiunii transnistrene, care sunt rezidenţi ai Republicii Moldova din punctul de vedere al dreptului internaţional şi, prin urmare, al Chişinăului. Am înţeles că cetăţenii care vor beneficia primii de această măsură ar putea să fie prost informaţi. În acest sens, e nevoie de eforturi de comunicare bona fide (n.r. de bună credinţă) pe ambele maluri ale râului Nistru. Încă o dată, liberalizarea regimului de vize este un proces tehnic, care urmează paşii a două faze, iar Chişinăul este perfect conştient de acest lucru şi a demonstrat un mare angajament şi înţelegere pentru a lucra la implementarea celei de-a doua etape a Planului de Acţiuni. În acelaşi timp, Acordul de Asociere şi a ZLSAC ajută la consolidarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, şi nu invers. Este o platformă care ar uni ţara, luând în considerare interesele sale.

La Forumul Societăţii Civile

Comisarul european Štefan Füle a venit la Chişinău pentru a participa la Forumul Societăţii Civile a Parteneriatului Estic. Evenimentul întruneşte peste 250 de reprezentanţi ai ONG-urilor din cele şase ţări ale Parteneriatului Estic şi din UE.
 

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite