Elevi moldoveni printre câştigătorii competiţiei „Şcoli europene pentru o planetă vie“
0Săptămâna trecută, la Moeciu de Sus, judeţul Braşov, România, reprezentaţii a patru ţări au participat la închiderea programului internaţional de educaţie dedicat mediului înconjurător „Şcoli europene pentru o planetă vie“, proiect realizat de WWF în parteneriat cu Fundaţia ERSTE.
Moldova a fost reprezentată de trei şcoli: Liceul „Mihail Sadoveanu“ din Călăraşi, Liceul Teoretic din Svetlîi, Comrat, şi Liceul „A. Mateevici din Şoldăneşti, care a fost printre cei patru câştigători ai programului.
Cele mai bune proiecte au venit din Croaţia, Moldova, Slovenia şi Ucraina, iar învingătorii vor petrece o săptămână în România într-o tabără în sânul naturii.
Împreună cu elevi şi profesori din alte opt ţări, aceştia au implementat proiecte pentru conservarea mediului înconjurător, prin activităţi variate, de la construcţia unor grădini în incintele şcolilor, evenimente de stradă sau piese de teatru până la expoziţii şi campanii prin care elevii învaţă de la elevi.
„Prin programul «Şcoli europene pentru o planetă vie» vrem să oferim posibilităţi elevilor de a se implica în cauze de mediu, de a-şi exprima opiniile în public şi de a-i motiva şi pe ceilalţi să participe la activităţi“, a declarat Cătălina Murariu, coordonator Educaţie pentru Dezvoltare Durabilă WWF pentru România şi Republica Moldova.
33 de echipe din 10 ţări (Austria, Bulgaria, Croaţia, Republica Moldova, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ucraina şi Ungaria) au răspuns apelului WWF de a lua atitudine pentru mediul înconjurător şi pentru viitorul Europei. Timp de şapte luni, adolescenţi cu vârste cuprinse între 12 şi 16 ani au realizat proiecte pe temele „Dunărea - linia vie a Europei“, „Amprenta ecologică“ şi „Spirit cetăţenesc activ“. Echipele s-au documentat, au discutat cu factori de decizie şi au organizat drumeţii, marşuri şi campanii de informare. Ideile şi implementarea proiectelor au fost în totalitate în responsabilitatea tinerilor şi au depins numai de creativitatea lor, profesorii având doar rolul de suport.
La evenimentul final de la Moeciu, fiecare echipă din concurs a fost reprezentată de câte un profesor şi un elev, care au prezentat activităţile de protejare şi conservare a naturii în cadrul unui „târg de proiecte“.
Elevii de la Liceul „A. Mateevici“ din Şoldăneşti au format echipa „Albinuţele“. Ei au pus bazele proiectului „Eco steps“ (Paşii eco), concentrându-se pe importanţa selectării deşeurilor din comunitatea lor. Construcţia unui depozit nou pentru selectarea deşeurilor a fost o oportunitate de a-şi informa vecinii şi colegii cu privire la modul corect de eliminare a deşeurilor. Au mai organizat sesiuni de instruire şi o serie de emisiuni la postul de radio local. Astfel, ei au convins autorităţile locale să sprijine iniţiativa şi au organizat, de asemenea, o demonstraţie publică pe străzile oraşului.
Elevii gimnaziului „Josipa Slavenskog“ din Čakovec, Croaţia, au format echipa „CRO butterflies”(Fluturaşii). Ei au ales ca subiect pentru proiectul lor o specie de fluturi (Maculinea), care este pe cale de dispariţie. Astfel, tinerii au fost informaţi despre caracteristicile acestei specii şi importanţa conservării habitatului lor. Echipa a luat legătura cu alte şcoli locale, susţinând prelegeri bazate pe cercetare şi excursii organizate în zona de interes.
Echipa de la Gimnaziul „Siska“ din Ljubljana, Slovenia, s-a numit „Co-workers of nature“(Co-muncitori ai naturii). Elevii au promovat în şcolile din localitate beneficiile agriculturii ecologice şi ale produselor locale. Au construit o „grădină ecologică“ chiar în curtea şcolii, fiind consiliaţi de specialişti internaţionali şi de colegii din programul „Şcoli europene pentru o planetă vie“. În plus, ei au cercetat atitudinea elevilor şi a profesorilor faţă de practicile agricole ecologice, investigând şi sursa produselor servite în cantina şcolară.
„The Dnieper river in the hands of people“( Râul Nipru în mâinile oamenilor) a fost numele proiectului condus de studenţii de la Şcoala Păcii din Kiev. Iniţiativa lor a coagulat forţele şi voinţa membrilor din „Parlamentul tinerilor pentru râul Nipru“, o adunare internaţională a tinerilor din trei ţări: Ucraina, Rusia şi Belarus. Prin crearea organizaţiei, au reuşit să depisteze cele mai grave problemele ecologice ale râului din comunitatea lor.
În toamna anului 2013, câte cinci elevi din fiecare şcoală câştigătoare vor fi invitaţi într-o tabară în aer liber, timp de o săptămână, în România. „Dorim să încurajăm schimbul elevilor între ţările europene, chiar şi după încheierea competiţiei. Astfel, ne dorim să creăm o reţea transnaţională de conservare a naturii între tineri activi“, a afirmat Doraja Eberle, preşedintele Consiliului de Conducere al Fundaţiei ERSTE.
În acest an s-a desfăşurat cea de-a cincea ediţie a programului „Şcoli europene pentru o planetă vie“. De la prima ediţie a proiectului (2008), 4.000 de copii şi tineri cu vârste cuprinse între 12 şi 16 ani au pus în practică acţiuni de ecologie.
Termenul-limită pentru înscrieri la ediţia a şasea a programului este 9 iulie 2013.