DEZBATERE Moldova, între euroscepticism şi propaganda rusă

Potrivit datelor sondajelor din ultimul an, integrarea europeană este agreată de jumătate din populaţie, în timp ce cealaltă jumătate preferă valorile spaţiului estic FOTO Adevărul

Politicienii proeuropeni sunt vinovaţi de creşterea euroscepticismului moldovenesc. Reforma justiţiei ar putea salva ideea europeană şi visul european al Republicii Moldova, însă speranţele, unei bune părţi a populaţiei, pentru această reformă au murit, sunt concluziile unei dezbateri iniţiate de Adevărul Moldova.

Sunt moldovenii victime ale mass media ruseşti sau victime ale lipsei de informare cu privire la Uniunea Europeană? La această întrebare au răspuns Doru Petruţi, directorul general al Institutului de Marketing şi Sondaje IMAS-INC Chişinău, şi Petru Macovei, directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente, încercând să surprindă motivul pentru care ideea europeană se depărtează de visul european.

Petruţi crede într-un euroscepticism artificial, deoarece nimeni nu poate fi sceptic faţă de ceva ce nu cunoaşte, iar partidele proeuropene au eşuat în a promova corect ideea europeană în rândul populaţiei. Macovei, la rândul său, consideră că refoma justiţiei poate scădea mult din scepticismul unora dintre moldoveni faţă de UE. Problema este când vom asista la implementarea ei.

Politicienii au compromis ideea de Europa

Petru Macovei a precizat că există euroscepticism în Republica Moldova şi rezultatele tuturor sondajelor realizate până acum atestă un grad ridicat al acestuia în rândul populaţiei. „Atunci când oamenii sunt puşi în faţa alegerii - Uniunea Europeană sau Uniunea Euroasiatică - întotdeauna, cu mici fluctuaţii, opţiunile sunt egale. Procentul oamenilor care sunt eurosceptici este în creştere, pe când procentul eurooptimiştilor este în descreştere; în staţionare, în cel mai bun caz”, constată Macovei.

Expertul a subliniat că gradul ridicat de euroscepticism se explică, în primul rând, prin faptul că guvernanţii Republicii Moldova, care se declară europeni şi care flutură steagul UE, în realitate s-au compromis. „Orientarea lor europeană nu s-a raportat la reformele pe care oamenii le aşteaptă. Desigur, oamenii nu sunt naivi să aştepte ca nivelul lor de bunăstare să crească imedat după semnarea Acordului de Asociere, dar în acelaşi timp oamenii sunt în drept să aştepte implementarea reformelor promise în alegeri de politicienii din Moldova în numele integrării europene. Politicienii noştri au promis, dar nu au realizat. Acest lucru determină creşterea euroscepticismul în rândul multor moldoveni”, apreciază Macovei. În opinia sa, reforma justiţiei, îmbunătăţirea climatului investiţional, sprijinirea întreprindelor mici şi mijlocii sunt doar câteva restanţe păguboase ale politicienilor.

Mass media rusească demolează visurile europene ale moldovenilor

Expertul a menţionat că mass media rusească are un rol foarte important în demolarea unor visuri europene ale moldovenilor. „Sunt transmise permanent ştiri îndoielnice, unele din ele nu sunt altceva decât dezinformări, altele sunt prezentări manipulatorii a unor evenimente sau realităţi. Presa rusească a modelat foarte mult percepţiile moldovenilor, care sunt obişnuiţi din perioada sovietică să privească canalele ruseşti. Mass media rusească descrie realităţile europene doar în culori negre. Sunt prezentate exagerat pericolele pe care le pot aduce anumite reforme”, a explicat Macovei. În opinia sa, cetăţenii moldoveni se lasă manipulaţi şi prostiţi de către presa de la Kremlin, dar acest lucru nu este un impediment pentru clasa politică pentru a implementa reformele promise şi pentru a diminua euroscepticismul.

Reforma justiţiei, soluţia scepticismului faţă de UE

În acelaşi timp, moldovenii sunt conectaţi la realităţile din România unde se vede că are loc o luptă împotriva corupţiei. Macovei consideră că în situaţia actuală în care există, în Republica Moldova, posibilitatea ca anumite persoane, inclusiv din politică, să stea la puşcărie şi acest lucru nu se întâmplă, în mod spontan oamenii renunţă la încrederea pe care o oferă autorităţilor, politicienilor, inclusiv ideii lor de integrare europeană. „Reforma justiţiei ar scădea euroscepticismul în Republica Moldova. Ar răspunde, într-un fel, la frustrările cetăţenilor. Principala lor frustrare este că politicienii spun una şi fac alta”, argumentează directorul API. În opinia sa, politicienii promit să realizeze reforme care, pe termen mediu sau lung, ar aduce o îmbunătăţire a mediului de trai, a vieţii de zi cu zi, dar în realitate se preocupă de propriile interese şi, astfel, periclitează tânăra democraţie care nici nu a apucat să fie bine înţeleasă şi articulată.

Statul de drept, o valoare a Europei, nu a Rusiei

Petru Macovei a subliniat că dacă s-ar realiza o reformă eficientă în justiţie, numărul euroscepticilor ar scădea foarte mult. „Statul de drept este principala valoare a Uniunii Europene. Asta nu este o valoare a Rusiei, deoarece corupţia în Rusia este mai gravă decât în Republica Moldova. Oligarhizarea Rusiei, desele încălcări a legilor care au loc acolo sunt la un nivel foarte ridicat. Se luptă cu corupţia în statele europene, în Uniunea Euroasiatică avem state totalitare care se luptă cu cetăţenii”, a concluzionat Macovei.

Euroscepticism artificial: Moldovenii nu pot înţelege UE

Doru Petruţi este de părere că, înainte de a vorbi despre euroscepticism în Republica Moldova, ar trebui să observăm cu atenţie dacă tema UE a fost înţeleasă de cetăţeni. „Nu există o masă critică a populaţiei care să aibă idee ce este şi ce reprezintă Uniunea Europeană. Nu trebuie să uităm că Republica Moldova a făcut o campanie de informare despre ce înseamnă UE după patru-cinci ani de muncă guvernamentală. Campania a fost facută tocmai pentru că populaţia nu avea o bază educaţională. Lucrurile nu s-au schimbat nici în acest moment în privinţa cunoaşterii”, a explicat sociologul.

El a subliniat că influenţa mass media de orientare estică este încă puternică. „Contactele cu cultura europeană sunt destul de mici în Republica Moldova. Limbajul pe care l-au folosit politicienii şi reprezentaţii UE aici a fost destul de complicat - tot felul de termeni, de acorduri care nu au un corespondent imediat la nivel psihosocial. Să vorbim despre un curent semnificativ de euroscepticism: acesta există în condiţiile în care oamenii nu înţeleg procesele care au loc în societăţile dezvoltate europene”, a precizat sociologul.

În viziunea sa, există un euroscepticism artificial. „Trebuie să mai ţinem cont că ideea de Europa mereu a fost pusă în balanţă cu ideea de Uniunea Euroasiatică şi mesajele venite din Federaţia Rusă. Limbajul oamenilor este foarte direct - «Ăia ne dau gaz», «Acolo putem vinde produsele chiar dacă sunt bune sau mai puţin bune»”, a amintit Petruţi.

Discuţiile despre UE nu se rezumă la acest mod de raportare de subzistenţă umană şi autosuficienţă economică. Petruţi a subliniat că în UE se discută despre valori, proceduri, norme şi este necesară o bază educaţională, în primul rând pentru a înţelege Europa.

Reforma justiţiei: Speranţele populaţiei au cam murit

Exemplul României ar putea fi folositor pentru Republica Moldova pentru a înţelege ce s-a schimbat în procesul de post-aderare după anul 2007. În opinia directorului IMAS, în lipsa unor exemple reale de înţelegere a schimbărilor necesare, Republica Moldova se confruntă cu o confuzie de ordin informaţional dublată de frustrări adânci care nu prevestesc nimic pozitiv.

„Potrivit datelor pe care le am în prezent, speranţele legate de justiţie au cam murit. După aceste trei luni de negocieri nu cred că mai putem vorbi de părţi considerabile din populaţie care speră că în următorii ani se vor face mai multe reforme decât în mandatul anterior. Aşteptările electoratului au scăzut semnificativ pentru că actuala coaliţie cu comuniştii a confirmat toate temerile populaţiei înainte de alegeri. Forma, mai mult sau mai puţin mascată, de a colabora cu comuniştii nu a făcut altceva decât să sporească extrem de mult numărul de persoane dezamagite, inclusiv în interiorul electoratelor PLDM şi PD”, crede sociologul. Petruţi a subliniat că, în prezent, vorbim, probabil, de 10% persoane mulţumite de actuala guvernare şi acest lucru nu este deloc neglijabil, atât pentru partidele politice, cât şi pentru viitorul Republicii Moldova.