Curtea Constituţională a respins cererea de suspendare a legii prin care limba rusă obţine statut special pe teritoriul Republicii Moldova

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Curtea Constituţională a Republicii Moldova a respins marţi, 22 decembrie, cererea deputaţilor Maria Ciobanu şi Dinu Plîngău privind suspendarea legii adoptate de coaliţia neoficială PSRM-Şor, prin care limba rusă devine limbă de comunicare în relaţia cu statul, la fel ca şi limba română.

Autorii sesizării i-au solicitat Curţii să suspende acţiunea Legii contestate, deoarece Legea contestată: 1) va crea conflicte interetnice; 2) va slăbi capacitatea instituţiilor statului de a face faţă provocărilor existente prin obligarea acestora de a traduce toate actele oficiale în limba rusă; 3) va crea un dezechilibru între drepturile diferitelor grupuri de minorităţi naţionale; 4) va declanşa litigii; 5) va duce la cheltuieli suplimentare pentru realizarea acesteia; 6) va descuraja populaţia să studieze limba oficială a statului şi va face ca o parte din populaţie şi minorităţile naţionale să studieze limba rusă; 7) va încălca dreptul la identitate şi unitatea poporului. 

Curtea reţine că, dacă este sesizată în modul corespunzător, ea poate suspenda acţiunea actelor prevăzute la articolele 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 4 alin. (1) lit. a) din Codul jurisdicţiei constituţionale nr. 502 din 16 iunie 1995, care afectează sau se referă la domeniile stabilite la articolul 251 alin. (2) din Legea citată şi articolul 71 alin. (2) din Codul menţionat. 

Examinând prima facie cererea de suspendare a acţiunii Legii cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, Curtea observă că, potrivit articolului 76 din Constituţie, legea se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi intră în vigoare la data publicării sau la data prevăzută în textul ei. De asemenea, articolul 56 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative stabileşte că actele normative intră în vigoare peste o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau la data indicată în textul actului normativ, care nu poate fi anterioară datei publicării. În această cauză, Legea contestată nu stabileşte expres data intrării în vigoare. Prin urmare, Legea va intra în vigoare la o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, aşa cum prevede articolul 56 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative. 

Curtea aminteşte că raţiunea măsurii suspendării acţiunii unor acte normative contestate constă în evitarea unor prejudicii şi consecinţe negative iminente. 

În acest context, Curtea notează că cererea autorilor de a suspenda acţiunea Legii contestate, care va intra în vigoare peste o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova (i.e. 22 ianuarie 2021), nu îndeplineşte condiţia referitoare la existenţa unui risc „iminent” al aplicării Legii contestate, aşa cum acesta a fost stabilit în jurisprudenţa Curţii (a se vedea DCC nr. 42 din 30 aprilie 2020; DCC nr. 43 din 14 mai 2020; DCC nr. 80 din 2 iulie 2020; DCC nr. 137 din 7 decembrie 2020, §§ 10-11; DCC nr. 148 din 18 decembrie 2020, § 7; DCC nr. 149 din 21 decembrie 2020, §§ 9-10).

Precizăm că pe 23 noiembrie 2020, trei deputaţi socialişti, Bogdan Ţîrdea, Adrian Lebedinschi şi Vasile Bolea, au înregistrat un proiect de lege în Parlament cu privire la funcţionarea limbii ruse pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul de lege vine să ofere un statut special limbii ruse. 

Legea pe care au votat-o socialiştii cu deputaţii lui Ilan Şor, pe 3 decembrie, reglementează relaţiile între vorbitorii de rusă şi stat. De exemplu, la articolul 3 din proiectul de lege se menţionează că „în relaţiile cu autorităţile de stat, administraţia publică, instituţiile publice precum şi cu întreprinderile şi organizaţiile situate pe teritoriul R. Moldova, limba comunicării verbale şi scrise este limba de stat şi/sau limba rusă în calitate de limbă de comunicare interetnică, la alegerea cetăţeanului”.

Articolul 4 subliniază că „limba de lucru a activităţilor de secretariat în organele puterii de stat şi administraţiei publice este limba de stat. La solicitare, se asigură traducerea în limba rusă”.

Articolul 5 spune că „organele puterii de stat, administraţiei publice, întreprinderile, instituţiile publice primesc cererile scrise sau verbale depuse de cetăţeni în limba de stat sau în limba rusă, le examinează şi prezintă răspunsul în limba în care a fost făcută solicitarea”.

De precizat că în programul său electoral, Igor Dodon a menţionat că limba rusă va rămâne limbă de comunicare interetnică şi că „va fi iniţiată adoptarea unei legi cu privire la funcţionarea limbilor pe teritoriul R. Moldova”. De asemenea, Dodon a dat asigurări că va garanta accesul la informaţie în „limba moldovenească şi rusă în toate instituţiile publice”.

Amintim că la şedinţa Parlamentului de la Chişinău de joi, 3 decembrie, noua majoritate parlamentară, neoficială, formată din deputaţii socialişti şi cei ai Partidului Şor au votat o serie de legi controversate şi criticare dur de către Platforma DA şi PAS, printre care transferarea Serviciului de Informaţii şi Securitate din subordinea Preşedinţiei, în subordinea Parlamentului; legea privind statutul limbii ruse; anularea restricţiilor privind transmisiunea televiziunilor ruse pe teritoriul Republicii Moldova, proiectul de lege privind bugetul de stat pentru 2021 etc.

Votul s-a petrecut pe fundalul unui protest, organizat de Maia Sandu în faţa Legislativului, dar şi pe fundalul blocării tribunei Parlamentului de către deputaţii PAS şi ai Platformei DA, care au încercat în aşa fel să zădărnicească planurile majorităţii parlamentare, însă nu le-a reuşit. Totuşi, cei din Platforma DA şi PAS au anunţat că vor ataca legile respective la Curtea Constituţională, în speranţa că Înalta Curte le va anula.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite