Cum vor fi împărţiţi banii pe judecătorii
0
Bugetul pentru 2013 ar trebui să acopere toate necesităţile instanţelor din ţară. Unii şefi se plâng însă de condiţiile proaste de muncă, în timp ce autorităţile le promit că va fi construit un palat al Justiţiei.
Preşedintele Judecătoriei sectorului Centru al Capitalei, Ion Ţurcan, a fost dojenit la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru că a expediat cu o întârziere de două zile, la Curtea de Apel Chişinău, un dosar ce ţinea de examinarea unui arest.
„Nu-mi pot permite luxul să trimit maşina în fiecare zi la Curtea de Apel. Am stabilit un grafic. Sunt nevoit să fac economii din fiecare mărunţiş ca să sting datoriile“, s-a apărat judecătorul.
„Lăsaţi economia, respectaţi legea. Dura lex, sed lex“, au sărit cu replica membrii CSM.
În pofida avertismentelor, Ion Ţurcan susţine că instanţa s-a înglodat în datorii faţă de Poşta Moldovei. „În fiecare an, Judecătoriei Centru i se alocă 85.000 de lei pentru servicii poştale. Pentru că s-a mărit volumul de lucru, pentru luna noiembrie am plătit peste 11.000 de lei. Nu mai avem bani pentru decembrie, aşa că nu ştiu cum ne vom descurca“, spune Ion Ţurcan.
Asta nu e tot. Magistratul se plânge şi pe faptul că atât el, cât şi colegii săi muncesc în condiţii neadecvate pentru că sediul acestei instanţe nu poate fi reamenajat.
„Nu merită să facem cheltuieli duble“
Salvarea ar fi să se mute în Palatul Justiţiei care ar trebui să fie inaugurat în 2016. Iată de ce în 2013 vor fi reduse cheltuielile pentru reparaţii practic pentru toate judecătoriile din Chişinău.
„Autorităţile invocă faptul că ar urma să apară acest palat, dar suntem în incertitudine. Am cerut bani pentru reparaţie, dar oficialii ne-au spus că se fac economii pentru această construcţie. Să dea Domnul! Nu ştiu cum să acţionez acum. Nici nu pot angaja asistenţii care urmau să apară din septembrie pentru că, elementar, nu le pot oferi o masă“, reclamă şi Oleg Sternioală, şeful Judecătoriei Buiucani, instanţă care împarte acelaşi sediu cu Pretura şi Fiscul sectorului.
„Nu merită să facem cheltuieli duble. Vor fi construite, totuşi, încă un etaj la Judecătoria Botanica - pentru care vor fi alocate circa şapte milioane de lei în 2013 - şi o aripă nouă la Curtea de Apel (circa patru milioane de lei), clădiri care vor fi utilizate ulterior în alte scopuri“, precizează Constantin Bragoi, directorul interimar al Departamentului Administrare Judecătorească.
„Instanţele trebuie să activeze, indiferent dacă va apărea sau nu acest palat. Sediile nu se vor pierde“, susţine şi Nichifor Corochii, preşedintele CSM.
Şantiere în raioane
În timp ce unii şefi de judecătorii se plâng că nu le ajung bani, autorităţile susţin că le-au satisfăcut toate doleanţele pentru 2013, ca să fie în pas cu reforma Justiţiei. Astfel, la anul bugetul celor 51 de instanţe din ţară (excepţie face Curtea Supremă de Justiţie care are un buget separat n.r.) va fi de peste 200 de milioane de lei, cu aproape 70 de milioane mai mare decât în 2012. „Am răspuns la toate solicitările. Mă refer doar la cele argumentate. Nu poţi spune pur şi simplu: «Daţi-ne bani!». E nevoie de un deviz de cheltuieli ca să ştim pentru ce alocăm resurse financiare. Aş vrea ca la finele anului 2013 să venim cu o executare în proporţie de 95% a bugetului şi să nu se întâmple ca în 2011 când nu au fost valorificaţi circa 30 de milioane de lei“, afirmă Constantin Bragoi.
Şi în raioane, cele mai multe solicitări au ţinut de renovarea clădirilor, aşa că la anul cam jumătate din judecătoriile din ţară se vor transforma în şantiere, în total fiind prevăzute pentru reparaţii cheltuieli de circa 30 milioane de lei, sumă prevăzută pentru instanţele din toată ţara.
În 2012, de exemplu, Curtea de Apel de la Bălţi risca să fie acţionată în judecată pentru restanţele pe care le are faţă de o companie de construcţii care s-a angajat să-i renoveze sediul. Oficialii susţin că în acest an problemele instanţei vor fi rezolvate, mai sceptic este însă preşedintele curţii. „Să vedem care vor fi preţurile materialelor de construcţie la anul. Va trebui să încercăm să ne încadrăm. Au mai rămas de făcut cam jumătate din lucrări“, susţine Alexandru Gheorghieş.
„Anterior, plăţile salariale constituiau partea cea mai mare din bugetul instanţelor. Acum acestora le revine mai puţin de jumătatate din buget“, menţionează Constantin Bragoi.
Câteva zeci de milioane vor costa şi facturile, combustibilul şi poşta. Cel mai mult va achita pentru aceste servicii Curtea de Apel Chişinău - peste trei milioane de lei, de trei ori mai mult decât majoritatea instanţelor.
Administrare ineficientă
Experţii spun că finanţarea acestui domeniu a fost ridicată la nivel de interes public abia după elaborarea şi implementarea Strategiei de reformare a Sectorului Justiţiei. „Până atunci, Consiliul Superior al Magistraturii sau Ministerul Justiţiei nu aveau ca prioritate majorarea bugetelor. Deşi preşedinţii instanţelor au fost instruiţi privind administrarea unei instituţii, efectele nu sunt vizibile. Multe dintre instanţe nu includ în bugetele lor cheltuielile pentru citarea părţilor în proces sau transport, care sunt elementare pentru asigurarea accesului la justiţie. Mai mult, nu se merită cheltuieli pentru reparaţia clădirilor atât timp cât se discută despre micşorarea numărului de instanţe judecătoreşti. “, este de părere Ion Guzun, coordonator de proiect la Centrul de Resurse Juridice din Moldova.
Articolul a fost scris în cadrul proiectului „Contribuţia la sporirea transparenţei şi eficienţei activităţii CSM din RM", finanţat de Fundaţia Soros-Moldova, Programul de Drept.
Se încarcă comentariile...
