Cum lucrează FSB și Kremlinul pentru a destabiliza Republica Moldova
0Un set de documente sensibile obținute de serviciile secrete ucrainene și analizate de „The Washington Post” ilustrează modul în care Rusia lui Putin încearcă să manipuleze țările din Europa de Est chiar și în pofida declinului campaniei sale militare din Ucraina.
Când mii de protestatari s-au adunat luna trecută în fața clădirii președinției Republicii Moldova pentru a cere demisia liderului pro-occidental al micuțului stat situat între România și Ucraina, omul din spatele acestei demonstrații - un controversat om de afaceri cocoțat în fruntea unui partid de opoziție și fugar în Israel din cauza problemelor cu legea - a primit imediat aplauze din partea regimului de la Moscova.
Este un „partener destoinic pe termen lung”, l-a descris un politician rus de rang înalt, care ar fi propus totodată un contract favorabil pentru gaze naturale dacă Republica Moldova ar fi condusă de partidul său. Poreclit „Cel Tânăr” de Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB, fostul KGB), Ilan Șor, în vârstă de 35 de ani, este o figură de prim-plan în eforturile Kremlinului de a submina aspirațiile pro-occidentale ale Republicii Moldova, o fostă republică sovietică devenită independentă acum mai bine de 30 de ani, scrie „The Washington Post”, care citează documente și interviuri cu oficiali de la Chișinău, ucraineni și din Vest.
Documentele, care fac parte dintr-un set de materiale sensibile obținute de serviciile secrete ucrainene și analizate de „The Washington Post”, ilustrează modul în care Rusia lui Putin încearcă să manipuleze țările din Europa de Est chiar și în pofida declinului campaniei sale militare din Ucraina. Conform documentelor și surselor „The Washington Post”, FSB a direcționat zeci de milioane de dolari de la unele dintre cele mai mari companii de stat din Rusia pentru a-și asigura o rețea de politicieni supuși în Republica Moldova și a reorienta acest stat către Moscova.
Trezoreria SUA a impus miercuri sancțiuni împotriva mai multor organizații și persoane din Rusia și din Republica Moldova, inclusiv împotriva lui Șor, luat în vizor pentru că „a coordonat cu reprezentanți ai altor oligarhi pentru a provoca tulburări politice în (Republica, n. red.) Moldova” și „a primit sprijin din Rusia” în acest sens, precum și că a colaborat în iunie „cu entități cu sediul la Moscova pentru a submina” demersurile conducerii de la Chișinău în vederea obținerii statutului de stat candidat la UE pentru Republica Moldova.
Moscova sprijină de mult timp o regiune separatistă în interiorul granițelor Republicii Moldova. Este vorba de Transnistria, ocupată de trupele rusești încă de la obținerea independenței. De altfel, conflictul înghețat din această zonă a servit Moscovei ca o frână pentru a zădărnici eforturile pro-europene ale Republicii Moldova.
În primele luni ale războiului declanșat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei, Guvernul de la Chișinău s-a temut că tancurile rusești vor trece peste granița Republicii Moldova, un scenariu luat în calcul mai ales în cazul căderii orașului-port Odesa, situat la 65 de kilometri distanță. Această amenințare militară s-a atenuat, dar tensiunile cresc la Chișinău pe fondul șantajului energetic al Rusiei, care mizează astfel pe o schimbare a conducerii Republicii Moldova. Acest șantaj survine în contextul unei operațiuni a armatei ruse vizând distrugerea infrastructurii energetice a Ucrainei, țară care asigură o parte importantă din importul de energie electrică al Republicii Moldova.
Un populist „în adevăratul sens al cuvântului”
Managementul celor două principale canale de televiziune pro-ruse din Republica Moldova a fost transferat la sfârșitul lunii septembrie unui asociat apropiat al lui Ilan Șor, oferindu-i acestuia o platformă majoră pentru a promova o agendă aliniată Moscovei. În plus, potrivit unor interceptări, FSB a trimis o echipă de strategi politici pentru a consilia partidul lui Șor. Și, potrivit unor documente, FSB a supravegheat o tranzacție prin care un oligarh rus a achiziționat unul dintre principalele active ale lui Ilan Șor pentru a-l proteja pe acesta din urmă de autoritățile Republicii Moldova.
Într-un raport transmis către FSB, strategii politici ruși propun poziționarea partidului lui Șor într-unul capabil „de acțiuni concrete”, care „schimbă viața oamenilor în bine”, adică populist „în adevăratul sens al cuvântului”.
Într-un interviu, Șor neagă că ar fi primit vreodată suport din partea Moscovei, inclusiv din partea serviciilor secrete ruse. „Suntem un partid absolut independent, care apără doar poziția cetățenilor moldoveni”, susține el. Șor critică orientarea pro-occidentală a actualei conduceri de la Chișinău, susținând că acest lucru a dus statul în pragul „colapsului economic”. Joi, a doua zi de la includerea sa pe lista de sancțiuni a SUA, Șor și-a atribuit în mod sfidător o „victorie” care arată că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, „s-a speriat cu adevărat de proteste” și „înțelege că zilele îi sunt numărate”.
Oficialii de la Chișinău și de la Washington se tem că eforturile Kremlinului de a submina Republica Moldova s-ar putea intensifica dacă armata rusă va suferi noi înfrângeri în Ucraina. „Recent, ținând cont de eșecurile militare ale Rusiei și de indignarea globală din cauza acțiunilor sale brutale din Ucraina, agenții ruși au luat în considerare măsuri din ce în ce mai disperate pentru a preveni continuarea erodării influenței sale”, se arată în comunicatul Trezoreriei SUA care anunță sancțiunile impuse lui Șor și altor persoane.
Republica Moldova, vulnerabilă din cauza dependenței de gazele rusești
Republica Moldova, care a primit în iunie statutul de stat candidat la UE, la fel ca Ucraina, este deosebit de vulnerabilă la presiunea Moscovei din cauza dependenței sale aproape totale de gazele naturale rusești. Republica Moldova a ajuns în situația de a cumpăra gaze naturale rusești la un preț de peste cinci ori mai mare decât cel de la începutul anului, ceea ce afectează puternic populația sa de circa 2,5 milioane de locuitori. Ori, după cum estimează oficiali de la Chișinău, facturile la energie reprezintă în prezent peste 60% din costul mediu de trai al unui cetățean al Republicii Moldova.
Oamenii care dețin puterea în Rusia „sunt foarte încurcați de întreaga operațiune din Ucraina și au nevoie de un succes undeva”, afirmă într-un interviu viceprim-ministrul Oleg Serebrian, responsabil de reintegrarea Republicii Moldova. „Temerea mea personală este că Moldova este o țintă mai ușoară decât Ucraina. Deci, pentru un fel de reînarmare morală a societății rusești, ei ar putea folosi diferite instrumente în Moldova. Primul dintre ele este cel economic”, avertizează el.
Gazprom, companie controlată de regimul de la Moscova care deține monopolulul asupra gazelor naturale rusești, a redus livrările către Republica Moldova cu 30% în această lună și amenință cu noi reduceri în noiembrie. Atacurile cu rachete ale rușilor asupra infrastructurii energetice a Ucrainei sporesc și mai mult presiunea. Ucraina furniza până de curând 30% din energia electrică necesară Republicii Moldova. Din cauza bombardamentelor rusești, Chișinăul a fost nevoit să apeleze la România, ale cărei linii electrice transmit deja la capacitate maximă.
În plus, Transnistria, care controlează centrala electrică ce furnizează restul de 70% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova, a decis săptămâna aceasta să reducă drastic acest volum din cauza diminuării aprovizionării cu gaze naturale rusești, ceea ce obligă Chișinăul să caute cu disperare soluții pentru a acoperi deficitul. „Fiecare bombă care cade asupra unei centrale electrice din Ucraina este o bombă care cade și asupra aprovizionării cu energie electrică a Moldovei”, spune ministrul de Externe Nicu Popescu.
Există temeri că protestele organizate de Șor, deși relativ mici deocamdată, ar putea escalada odată cu sosirea iernii și amplificarea crizei energetice până la răstunarea Guvernului de la Chișinău.
„După Ucraina, Moldova este cea asupra căreia ne concentrăm atenția”, spune un oficial occidental, potrivit „The Washington Post”.
Noul procuror anticorupție din Moldova a dispus luna aceasta arestarea a 24 de persoane, inclusiv membri ai partidului lui Șor, în legătură cu presupusa finanțare ilicită a demonstrațiilor. Anchetatorii au confiscat 20 de saci negri plini cu 3,5 milioane de lei (aproximativ 181.000 de dolari) în numerar. Partidul Șor contestă arestările, catalogându-le drept „presiuni” din partea autorităților pentru a perturba protestele antiguvernamentale.
Într-un interviu, Șor acuză Guvernul Republicii Moldova de agravarea crizei economice prin „încalcarea statutului de neutralitate al Moldovei”, care „aduce prejudicii oamenilor”. „Pentru oamenii obișnuiți, (relațiile bune cu Moscova, n. red.) reprezintă o bază pentru a obține prețuri normale la gaze”, insistă el.
Coordonatorii lui Putin în Republica Moldova
„The Washington Post” scrie că documentele obținute de redacția sa oferă o privire rară în interiorul lumii obscure a operațiunilor de influență ale Rusiei în Republica Moldova și a instrumentelor gemene de gaze naturale și finanțare ilicită pe care Kremlinul le manevrează aici.
„Rușii se pricep foarte bine la a exporta două lucruri: unul, energia, și al doilea, corupția”, a declarat un oficial de securitate de rang înalt de la Chișinău, care, la fel ca și alții, a vorbit sub protecția anonimatului pe această temă sensibilă.
Potrivit documentelor, din 2016, operațiunile FSB în Republica Moldova sunt conduse de generalul Dmitri Miliutin, care ocupă funcția de șef adjunct al Departamentului de Informații Operaționale. Miliutin a lucrat o perioadă îndelungată cu ajutorul lui Igor Ceaika, un om de afaceri rus care este fiul fostului procuror general al Rusiei. Ceaika este ambasador în Republica Moldova al unei asociații de afaceri legate de Kremlin, și anume Delovaia Rossia.
Și Igor Ceaika se află de miercuri pe lista de sancțiuni a SUA, Trezoreria americană afirmând că acesta a elaborat „împreună cu secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, (...) planuri detaliate pentru a o submina pe președinta Maia Sandu și a readuce Republica Moldova în sfera de influență a Rusiei”.
În plus, potrivit Trezoreriei SUA, Guvernul rus a folosit „companiile lui Ceaika ca paravan pentru a direcționa bani către partidele politice colaboratoare din Republica Moldova”. „Unele dintre aceste fonduri ilicite de campanie au fost alocate pentru mită și fraudă electorală”, precizează Trezoreria SUA.
Miliutin a comunicat cu Ceaika de peste 6.000 de ori între decembrie 2020 și iunie 2022, potrivit documentelor furnizate de serviciile secrete ucrainene.
FSB „verifica cu (Ceaika, n. red.) tot ce trebuia de făcut în orice moment”, explică un oficial ucrainean din domeniul securității. Ceaika „este ca un portofel pentru ei”, adaugă el.
Contactați pentru a-și prezenta punctul de vedere, FSB, Miliutin și Ceaika nu au oferit niciun răspuns. La rândul său, Peskov a declarat pentru „The Washington Post” că îl cunoaște pe Igor Ceaika, dar a susținut că nu a lucrat niciodată cu el la vreun plan privind restabilirea influenței ruse în Republica Moldova. „Nu am nimic de-a face cu Moldova”, se apără purtătorul de cuvânt al lui Putin.
Planul FSB privind subminarea președintei Maia Sandu
Până de curând, după cum arată documentele, principalul vehicul al FSB în Republica Moldova a fost Partidul Socialiștilor, condus de fostul președinte pro-rus Igor Dodon. Ceaika nu și-a ascuns niciodată legăturile strânse cu Dodon, făcând chiar și, din 2019, afaceri în domeniul imobiliar și în cel al gestionării deșeurilor cu fratele mai mic al acestuia din urmă.
Însă Partidul Socialiștilor a intrat într-o fundătură din cauza scandalurilor de corupție implicându-l pe Igor Dodon. Într-un filmuleț înregistrat în secret și făcut public în 2019, Dodon a recunoscut faptul că a primit bani din Rusia, inclusiv de la Gazprom, având nevoie lunar de la 800.000 până la 1 milion de dolari pentru a acoperi „costurile de funcționare” ale partidului său.
Acuzat de trădare, îmbogățire ilicită, corupție și finanțare ilegală a partidului său, Igor Dodon nu a răspuns întrebărilor adresate de „The Washington Post” purtătorului de cuvânt al Partidului Socialiștilor. În instanță, el a negat toate acuzațiile și s-a declarat victima unor dosare „sută la sută politice”.
La ultimul scrutin prezidențial din Republica Moldova, pe 15 noiembrie 2020, Igor Dodon a pierdut în fața Maiei Sandu, o fostă economistă la Banca Mondială.
Ca răspuns, FSB a elaborat un plan - datat 21 noiembrie 2020 și analizat de „The Washington Post” - care prevedea folosirea poziției socialiștilor de cel mai mare partid din Parlament, împreună cu formațiunea politică a lui Șor, pentru a menține influența Rusiei la Chișinău, inclusiv prin adoptarea unei legi care ar transfera controlul serviciului de securitate și informații din Republica Moldova de la președinție la forul legislativ. Însă, la fel ca Dodon, Partidul Socialiștilor a fost înfrânt în alegerile parlamentare din iulie 2021, iar planul nu a ajuns nicăieri.
Strategii politici moldoveni angajați de FSB au raportat în septembrie 2021 la Moscova că înfrângerea Partidului Socialiștilor a fost „rezultatul unei crize sistemice”. În opinia lor, Dodon era o persoană cu o „reputație afectată în mod ireversibil” și trebuia îndepărtat de pe scena politică cu „virtuozitate chirurgicală”.
Virtuozitatea a venit sub forma unei strângeri de mână de aur. După ce Dodon a demisionat de la conducerea Partidului Socialiștilor, a fost numit președinte al Consiliului de Afaceri moldo-rus, o organizație înființată de Delovaia Rossia. Salariul lunar al lui Dodon a fost stabilit la 29.016 dolari, plus un bonus lunar de 14.508 dolari.
Cu toate acestea, contractul a fost oferit cu condiții în anexă. Dodon trebuia să clarifice tot ceea ce spunea în public cu noul său angajator. Într-o conversație avută în 2 decembrie 2021 cu Igor Ceaika, Igor Dodon insista că ar fi „o persoană liberă”. „Liber, dar limitat de etica corporativă a Uniunii” moldo-ruse, a răspuns Ceaika.
„Ați început să mă îngropați mai devreme. Dacă puneți condiția ca pentru una dintre declarațiile mele publice să-mi tăiați salariile și să închideți noul consiliu de afaceri… atunci să vorbim despre asta în detaliu”, a continuat Dodon.
Înlocuitor pentru Dodon
Moscova s-a grăbit să găsească un înlocuitor pentru Dodon. Șor, care intrat în politică cu un trecut de președinte al unei importante bănci și deținător al unui lanț de magazine duty-free din Republica Moldova, era văzut de FSB ca un soi de populist pus pe spectacol, dar manipulabil. El a obținut un succes timpuriu în 2015, când a fost ales primar al orașului Orhei. Dar, doi ani mai târziu, a fost găsit vinovat de dispariția a 1 miliard de dolari din sistemul bancar al Republicii Moldova - un jaf descoperit în 2014 care a lăsat Guvernul de la Chișinău cu un deficit bugetar de 8% din produsul intern brut.
Șor a făcut apel la condamnare și a rămas în funcția de primar, dar, în 2019, a fugit în Israel. De acolo, a negat acuzațiile de furt bancar, dcalificându-le drept motivate politic. El a continuat să-și conducă partidul din străinătate, obținând 5,7 la sută din voturi (locul trei) în alegerile parlamentare din 2021.
„Pentru unii, (Șor, n. red.) este în mod clar alergic, o figură inacceptabilă. Dar, pentru alții, el este un adevărat idol și un lider”, potrivit unui raport primit de FSB în aprilie 2021.
În comunicatul privind sancționarea lui Șor, Trezoreria SUA notează că soția sa „este cântăreața pop rusă Sara Lvovna Șor, care a fost decorată de Putin ca artistă de onoare a Rusiei”. Ea este cunoscută cu numele de scenă Jasmin.
Strategii politici angajați de Kremlin au călătorit pentru prima dată la Chișinău în martie 2021 pentru a lucra în secret cu partidul lui Șor, arată documentele analizate de „The Washington Post”. Aceștia au depus eforturi mari pentru a nu fi descoperiți, cumpărând cartele SIM preplătite pentru telefoane și păstrând ascunse adresele apartamentelor pe care le închiriau, chiar și pentru membrii partidului lui Șor.
Printre măsurile recomandate de ei figurează ștergerea cât mai mult posibil a „fondului negativ”, probabil condamnarea penală din trecut a lui Șor, și încercarea de a-i curăța imaginea pe internet. Într-un grafic inclus în propunerile direcționate către FSB, strategii politici solicită „recompense” pentru jurnaliști dispuși să șteargă articole sau pentru a obține „controlul asupra deciziilor judecătorești”.
Ilan Șor a declarat că partidul său a folosit serviciile „diferitor consultanți internaționali”, dar că nu știut despre vizita din martie 2021, deoarece nu se afla atunci în Republica Moldova.
Totodată, Șor a primit asistență din partea FSB pentru afacerile sale. În 2020, pe fondul unui conflict cu autoritățile din Republica Moldova, FSB a coordonat transferul participației lui Ilan Șor la compania care administrează aeroportul din Chișinău către miliardarul rus Andrei Goncearenko. Goncharenko „a fost instruit în toate”, a declarat un ofițer superior din FSB într-o discuție despre această afacere.
Șor susține că nu a deținut niciodată vreo participație la aeroport și că a renunțat la funcția de președinte al Consiliului de Administrație al acestuia în vara anului 2019, când compania ar fi intrat sub controlul omului de afaceri britanic Nathaniel Rothschild. Dar documentele FSB referitoare la afacere datând din ianuarie 2020 prezintă aeroportul ca un „activ al lui Șor”. Oficiali de la Chișinău spun la rândul lor că aeroportul se află sub controlul lui Șor. O persoană apropiată dosarului a declarat că Nathaniel Rothschild a achiziționat o opțiune de cumpărare a companiei, dar nu a încheiat tranzacția. Un purtător de cuvânt al al lui Rothschild a refuzat să comenteze acest caz.
În plus, două acorduri juridice, aprobate și transmise de FSB în august și octombrie 2020, prevăd ca Șor să ofere sprijin politic pentru Dodon în schimbul susținerii lui Dodon pentru dezvoltarea aeroportului, precum și pentru transferul „a 100% din companie în proprietatea unor reprezentanți ai mediului de afaceri rusesc”.
Un reprezentant al lui Goncearenko a refuzat la rândul său să facă comentarii pe acest subiect.
Șor susține că îl cunoaște personal pe Goncearenko și că acesta „nu a urmat niciodată ordinele FSB”, fiind interesat de aeroport ca de un „proiect atractiv de investiții”.
Alarma crește la Chișinău sub presiunea Moscovei
Pe străzile Chișinăului, mecanismele financiare pot părea îndepărtate pentru cei care se luptă să-și plătească facturile. Pentru mulți demonstranți, indiferent de acuzațiile procurorului potrivit cărora unii sunt plătiți pentru a ieși la proteste, preocupările lor sunt reale și presante.
„Oamenii ies în stradă pentru că nu își mai permit să trăiască”, a declarat o pensionară pentru corespondentul „The Washington Post”. „Prețul gazelor a crescut de cinci ori, iar pensiile și salariile sunt la fel. Șor ne-a dat cadouri de sărbătorile naționale, în timp ce ăștia de la putere ne-au arătat doar pumnii”, susține ea.
Protestatarii finanțați de Șor au recurs la tactici din ce în ce mai agresive în ultimele două săptămâni, iar. pe măsură ce criza energetică se intensifică în Republica Moldova, alarma crește la Chișinău și în capitalele occidentale.
Rușii „fac tot ce le stă în putințî pentru a stinge lumina”, a declarat un alt oficial occidental. „Nu au nevoie să facă mai mult de atât pentru a destabiliza Guvernul moldovean”, a conchis el.
Se încarcă comentariile...
