Copiii din Moldova vor ajunge la orfelinat doar în cazuri extreme

Autorităţile îşi propun să reducă semnificativ, până în anul 2020, numărul copiilor aflaţi în îngrijire rezidenţială şi chiar să stopeze instituţionalizarea celor de vârstă fragedă.

Unul dintre obiectivele Strategiei pentru protecţia copilului pentru anii 2014-2020, aprobată ieri de Guvern, este ca micuţii să fie plasaţi în instituţiile rezidenţiale doar în cazuri excepţionale şi pe o perioadă determinată, atunci când aceasta este singura soluţie pentru a le asigura îngrijire şi supraveghere permanente. Pentru a atinge acest scop, autorităţile vor continua reorganizarea sistemului rezidenţial, vor dezvolta servicii alternative şi vor insista pe reintegrarea copiilor în familie.

Potrivit statisticilor, în ultimii ani se constată o tendinţă pozitivă în acest domeniu. La sfârşitul anului 2013, în Moldova funcţionau 41 de instituţii rezidenţiale pentru copii cu 3.808 beneficiari, atunci când în 2007 peste 11.000 de copii erau plasaţi în 65 de instituţii, majoritatea dintre aceştia având cel puţin un părinte în viaţă. Motivul invocat cel mai des de aceste familii este situaţia financiară precară. Studiile demonstrează, însă, că micuţii rupţi din familie întârzie în dezvoltare, se integrează mai greu în societate, au abilităţi limitate de trai independent, riscă să devină delicvenţi, consumatori de droguri şi să ajungă dependenţi de asistenţa socială. Cei mai afectaţi sunt copii de vârstă fragedă, de 0-3 ani.

În ultima perioadă, s-au înmulţit şi serviciile alternative. În 2013, au activat 86 de case de tip familial în care creşteau 343 de copii, comparativ cu 2007 când erau 53 de case cu 241 de copii. De asemenea, 392 de copii erau îngrijiţi anul trecut de 261 de asistenţi parentali profesioniştii, în timp ce în 2007 activau doar 42 de „părinţi cu carnet de muncă“.

Migraţia naşte drame

De asemenea, Guvernul speră că toţi copiii părinţii cărora sunt plecaţi la muncă peste hotare vor fi acoperiţi de tutelă/curatelă temporară. Deşi încă din 2008 copiii rămaşi în ţară trebuie să fie luaţi obligatoriu în evidenţă prin certificate valabile trei luni, în realitate acest mecanism se aplică doar în cazurile când părinţii pleacă în străinătate prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Ocupare a Forţei de Muncă.

Pentru a reduce efectele negative legate de migraţie, vor fi defăşurate campanii de informare şi vor fi create servicii de consiliere pentru copii rămaşi şi rudele care au grijă de ei. Lipsiţi de dragostea şi grija părintească, aceşti copii riscă să abandoneze şcoala sau să înveţe prost, să devină victime ale violenţei, delicvenţi, consumatori de alcool şi de droguri, mai ales că nu toţi ştiu cum să folosească eficienţi banii primiţi de la părinţi.

Conform unui studiu naţional, 105.270 de copii aveau în 2012 cel puţin un părinte implicat în procesul de migraţie, ceea ce constituie 14,5% din numărul total al minorilor din Moldova. Dintre aceştia 51% aveau tatăl plecat, 28,5% - mama şi 20,5% - ambii părinţi.

Bătuţi pentru absenţe

Prevenirea şi combaterea violenţei, neglijării şi exploatării copiilor este un alt obiectiv important al guvernării. Numărul exact al copiilor victime ale violenţei este greu de estimat, dar studiile arată că unul din zece copii este neglijat şi nu se alimentează suficient. Patru din zece copii spun că sunt bătuţi dacă nu-şi ascultă părinţii, în special dacă au absenţe la şcoală sau dacă fumează, iar 7% din părinţi recunosc că îşi pălmuiesc odraslele atunci când acestea greşesc. Abuzul sexual se atestă la unul din zece copii şi muncile casnice forţate la patru din zece, astfel încât micuţii au mai puţin timp pentru teme şi pentru joacă.

Moldova rămâne o ţară de origine a traficului de fiinţe umane, anul trecut fiind înregistrate 20 de cazuri de trafic de copii. O serie de riscuri noi vin din utilizarea tehnologiilor informaţionale moderne. 51% din copii chestionaţi într-un studiu privind siguranţa online s-au întâlnit cu oamenii pe care i-au cunoscut pe Internet, dintre care 20% nu au spus nimănui despre asta. 7% din cei care au cunoscut pe Internet persoane din alte ţări au primit propuneri indecente şi au discutat subiecte cu caracter personal.