Combaterea corupţiei, o sarcină a nimănui. „Străinii o vor rezolva”

Deşi au fost înfiinţate sau reformate mai multe instituţii ale statului care să lupte cu corupţia, fenomenul rămâne unul destul de grav în Republica Moldova, iar majoritatea  cauzelor nu au finalitate în instanţele de judecată. Cum trebuie stopat definitiv flagelul corupţiei în următorii ani, este tema unor dezbateri în cadrul celei de-a zecea ediţii a Conferinţei naţionale anticorupţie.

Directorul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), Viorel Chetraru, a lăsat să se înţeleagă că politicienii moldoveni ar fi făcut anumite presiuni asupra instituţiei pe care o conduce atunci când în vizorul CNA au nimerit diverşi demnitari. Acest lucru s-a simţit în special atunci când CNA a trecut din subordinea Parlamentului în cea a Guvernului. La rândul său, premierul Iurie Leancă i-a replicat şefului CNA că astfel ar încearca să îşi justifice unele insuccese, acuzând alte instituţii de stat.

Sorin Mereacre, preşedintele Fundaţiei Est-Europene, a menţionat că peste 30 de ONG-uri au lansat un apel către partidele care au acces în Parlament. Ei cer o reformă profundă a justiţiei şi o luptă veritabilă cu corupţia. „Aceste lucruri sunt cruciale pentru sporirea investiţiilor străine, creşterea economică şi integrării ţării în UE. Cerem, la fel, în cadrul negocierilor, să nu fie partajate funcţiile din justiţie pe criterii politice. De asemenea, e necesară adoptarea de urgenţă a unui set de legi: reforma Procuraturii, optimizarea hărţii judecătoreşti, clarificarea modului de declararea a veniturilor, proprietăţilor şi intereselor”, a declarat Mereacre.

Iurie Leancă, prim-ministru:

Noi nu am avansat în lupta cu corupţia şi ştim foarte bine cât de gravă este această problemă. Nu putem la nesfârşit să ne lamentăm de imperfecţiunea cadrului juridic, lipsa de instrumente sau că nu ne ajung bani. Pentru mine e un semnal că am ajuns la o limită critică. Şi dacă nu schimbăm nimic nu vom avea nicio şansă să devenim o societate funcţională. Lumea este foarte nemulţumită de ceea ce se întâmplă în R. Moldova şi ştim foarte bine că din cauza corupţiei salariile şi pensiile sunt foarte mici. Dacă nu vom insista pe reforma justiţiei, atunci noi periclităm mersul nostru spre UE. E cazul să aducem cetăţeni străini în funcţie cheie dacă ne dorim să mergem înainte.

Viorel Chetraru, directorul CNA:

Misiunea CNA constă în concentrarea tuturor eforturilor pentru urmărire a funcţionarilor care gestionează sume mari de bani. Însă cu cât sunt mai mari funcţiile deţinute, cu atât mai mari sunt interesele şi supărările. De aceea, presiunile şi intimidările nu ne-au evitat. Este evident că în luna mai 2013, societatea aştepta ca CNA să nu sacadă tempoul anchetelor şi să continue demascarea demnitarilor corupţi. Însă la fel de evident a fost că anchetele noastre au produs un sentiment puternic de jenă în mediul politic. Prin urmare, la scurt timp a fost votată anularea garanţiilor de independenţă ale CNA. Într-un fel sau altul, ni s-a sugerat să reducem comunicarea instituţională şi intervenţiile publice, pentru a nu perturba stabilitatea politică.

Cornel Gurin, Procuror General:

Lucrurile cunosc o anumită tendinţă pozitivă. Pe parcursul anului curent au fost pronunţate deja 131 de sentinţe judecătoreşti. Nu toate dintre ele sunt cu condamnare. Cu părere de rău, anumite dosare tărăgănează: cel al ex-ministrului de Telecomunicaţii, ex-ministrului Finanţelor, chiar şi dosarele 

angajaţilor din vama Leuşeni. Ne mai îngrijorează dosarul coruperii deputaţilor, deoarece mai bine de jumătate de an durează examinarea în instanţa de judecată. Numărul condamnărilor a crescut în anul 2014, deoarece a fost schimbată legislaţia şi abordarea instanţelor de judecată cu referire la aplicarea mai dură a sancţiunilor. Totodată, a fost modificat Codul penal în ceea ce priveşte coruperea pasivă pentru cazurile de după februarie 2014. Practic, în privinţa judecătorilor, procurorilor, demnitarilor va fi imposibilă aplicarea pedepsei cu suspendarea sau amânarea executării.

Datele oficiale arată că în 2014 au fost învinuiţi de corupţie 267 de persoane în cadrul a 560 dosare intentate de procurori. 15 judecători au fost puşi sub urmărire penală în 2014.