Chișinăul este sufocat de praf și gaze. În sectoarele Centru și Ciocana se află cele mai poluate zone din oraș

Capitala Republicii Moldova, considerată cândva unul dintre cele mai verzi orașe, a ajuns astăzi o urbe „asediată" de noxe. Principalele surse de poluare sunt numărul mare de maşini vechi care circulă pe străzile Capitalei şi activitatea agenţilor economici din zonele industriale.

Zona gării şi intersecţiile aglomerate din Centru sunt regiunile cele mai sufocate de praf şi gaze din Chişinău, spun ecologiştii. Noxele din aer cu cele mai mari concentraţii sunt monoxidul de carbon şi dioxidul de azot provenite din gazele de eşapament.

În afară de sectorul Centru, printre cele mai poluate se numără Ciocana, dar şi cartierul Sculeni din Buiucani, unde emisiile periculoase depăşesc chiar şi de şase ori limitele maxime zilnice admise de lege, susţin specialiştii Serviciului Hidrometeorologic de Stat.
Praful de pe străzile Capitalei este şi mai periculos.

„Pentru praf, limita este de 0,15 miligrame pe metru cub de aer, dar am constatat concentraţii şi de zece ori mai mari. Se întâmplă mai ales în zilele cu vânt, pentru că spaţiile verzi din Chişinău nu sunt însămânţate cu gazon. Praful se ridică zilnic, atunci când sunt măturate străzile", spune Violeta Balan, şefa Centrului de Monitorizare a Calităţii Aerului Atmosferic şi Radioactivităţii Mediului, din cadrul Hidrometeo.

O problemă este şi faptul că în Moldova nu sunt aplicate standardele de poluare europene pentru maşinile din trafic. Singurele standarde auto în vigoare sunt Euro 1, vechi de 17 ani, în condiţiile în care în Uniunea Europeană sunt în vigoare Euro 5, deja de doi ani.

FĂRĂ STANDARDE EURO

„Aproximativ 95% din noxele din Chişinău sunt generate de traficul auto. Mai bine de jumătate din numărul maşinilor din trafic nu corespund nici măcar standardelor Euro 2. În Parlament nu avem susţinere legislativă", afirmă Vladimir Garaba, şeful filialei din Chişinău a Mişcării Ecologiste din Republica Moldova.

Chişinăul are şi locuri cu aer curat. E vorba de zonele din apropierea parcurilor din sectoarele Râşcani, Botanica şi Buiucani. Cel mai scăzut nivel de noxe, potrivit ecologiştilor, se înregistrează în parcul Valea Trandafirilor.

MĂSURĂTORI CA LA SOVIETICI

Serviciul Hidrometeorologic de Stat recoltează noxele din aer după tehnologii și standarde vechi de 25-30 de ani. Din acest motiv, Chișinăul nu poate fi sincronizat cu sistemele de date europene care pot raporta automat volumele de noxe din atmosferă.

Copenhaga este cel mai verde oraș din Europa

Capitala Danemarcei ocupă primul loc în Indexul verde al capitalelor din Europa întocmit de cercetătorii de la Economist Intelligence Unit, divizia studii a publicaţiei The Economist.

FOTO: Bicicletele sunt principalul mijloc de transport pe străzile din Copenhaga

În sistemul de notare au fost luate în considerare emisiiile de dioxid de carbon, energia, eficienţa clădirilor şi a transportului public urban, calitatea apei, sistemul de utilizare a deşeurilor şi terenurilor urbane, calitatea aerului şi măsurile guvernamentale adoptate în vederea protejării mediului înconjurător.
În privinţa calităţii aerului, pe prima poziţie se află Vilnius.

Capitala Lituaniei prezintă un nivel scăzut al emisiilor de dioxid de azot şi particule de praf în aer. Chiar dacă traficul este foarte ridicat, dimensiunile restrânse ale oraşului, lipsa obiectivelor industriale în apropierea spaţului urban, precum şi numărul mare de cordoane forestiere plasează Vilniusul pe primul loc în top.
Codaşa clasamentului general este Capitala Ucrainei, Kiev.

Acest oraş ocupă ultimul loc şi în cinci categorii secundare, după cum urmează: emisiile de dioxid de carbon, energie, eficienţa clădirilor, utilizarea terenului urban şi a deşeurilor menajere, precum şi calitatea aerului.

Aerul poluat ne distruge inima şi nervii

Noxele din aer afectează în primul rând organele respiratorii. Tot în acest registru mai intră complicaţiile cardiovasculare și psiho-neurologice, spun medicii.

Situaţia ar fi alta dacă cele 500 de hectare de spaţii verzi din Chişinău ar exista cu adevărat, nu doar pe hârtie. Problema e că o parte dintre acestea au fost distruse de agenţii economici care le-au luat în arendă.

Şi asta deşi ar fi trebuit să le protejeze, conform unei legii din 1999 cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane și rurale.

„Această normă legală este ignorată de autorităţi. În Chișinău nu există nici măcar un management ecologic rutier. Am putea vorbi și de cultura generală a chișinăuienilor, care dau foc la deșeuri și frunze fără să se gândească la consecinţe", spune Vladimir Garaba, şeful filialei Chişinău a Mişcării Ecologiste din Moldova.