Ce va spune preşedintele în noaptea de Revelion? Evoluţia discursurilor prezidenţiale: Voronin, Ghimpu, Lupu şi Timofti
0
În decembrie 2008 preşedintele Vladimir Voronin era optimist că va câştiga alegerile din anul 2009, Mihai Ghimpu se bucura de căderea regimului comunist, iar Marian Lupu sublinia permanenţa crizelor politice.
La fiecare sfârşit de an preşedinţii Republicii Moldova subliniau succesele şi dezamăgirile anului încheiat, stabilind priorităţile pentru anul următor. Iar multe din aceste aşteptări au fost înşelate. Am adunat în rândurile următoare discursurile de sfârşit de an din 2008 încoace, discursuri care marchează evoluţia politică a Republicii Moldova în aceşti ani.
2008 – Voronin, statalist şi optimist
Pe 31 decembrie 2008 preşedintele Vladimir Voronin îşi începea adresarea de sfârşit de an amintind că era preşedintele Republicii Moldova de opt ani la rând. După urările de bine pentru noul an, Voronin amintea succesele guvernării sale „pe calea integrării europene, pe cale prosperităţii şi independenţei”, subliniind păstrarea statalităţii Republicii Moldova: „Am demonstrat că suntem capabili să ne făurim de sinestătător destinul, să transformăm Republica Moldova într-o ţară a stabilităţii şi a concilierii civice”.
După ce a amintit de creşterea salariilor şi succesele economice din timpul guvernării comuniste, Voronin a vorbit despre anul electoral 2009, exprimându-şi speranţa că „în alegerile parlamentare din 2009 vor învinge forţe politice capabile să continuie implementare politicilor care şi-au demonstrat eficienţa şi să propună noi iniţiative şi programe menite să fortifice şi să dezvolte din punct de vedere politic, economic şi social Republica Moldova” - un semn că se aştepta să câştige şi aceste alegeri.
2009 – Mihai Ghimpu, proeuropean împotriva dictaturii
Mihai Ghimpu, preşedinte interimar al Republicii Moldova în decembrie 2009, îşi începea adresarea de Anul Nou amintind de căderea dictaturii comuniste: „Lăsăm în urmă un trecut întunecat şi ne îndreptăm împreună către viitorul nostru european. Anul acesta am reuşit să realizăm marea schimbare şi să aducem la guvernare Alianţa pentru Integrarea Europeană”.
Amintind de alegerile din 29 iulie 2009, Mihai Ghimpu le mulţumea concetăţenilor „care nu au încetat să creadă în victoria libertăţii, democraţiei şi dreptăţii”. Scopul victoriei în aceste alegeri era formulat de Ghimpu astfel: „voinţa majoritară a cetăţenilor noştri s-a pronunţat pentru integrarea europeană. Câtă vreme aceste obiective nu sunt atinse, mandatul pe care ni l-aţi încredinţat nu s-a încheiat, răspundere asumată este una comună, aparţine atât dumneavostră cât şi alianţei pentru integrarea europeană”. Mihai Ghimpu avertiza că „există forţe care doresc stoparea proceselor democratice şi a integrării europene a Republicii Moldova prin aruncarea societăţii într-o nouă campanie electorală. Vă asigur că acest lucru nu se va întâmpla pentru că dumneavostră sunteţi cei care aţi decis schimbarea”. În încheierea mesajului era anunţată demararea negocierilor pentru semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.
2010 - Marian Lupu şi pericolul alegerilor anticipate
Marian Lupu a fost preşedintele interimar care s-a adresat cetăţenilor Republicii Moldova la sfârşitul anului 2010. Chiar de la începutul discursului său a subliniat pericolul alegerilor anticipate şi al diviziunilor politice existente la Chişinău: „Cu toţii am trăit zile de frământări, discuţii şi emoţii, zile de reflecţii asupra viitorului nostru şi al ţării noastre, zile de zbucium din cauza îndărătniciei în domeniul politicului, care a generat riscuri de scindare a societăţii şi scrutine electorale repetate, zile de îngrijorări pe motivul instabilităţii politice care aducea eventualitatea aprofundării crizei economice în ţară”.
Mulţumindu-le cetăţenilor pentru răbdarea arătată, Marian Lupu făcea un apel către opoziţia parlamentară „să nu se lase copleşită de frustrări şi să se implice activ în gestionarea treburilor ţării”. Priorităţile pentru anul 2011 subliniate de Marian Lupu erau „îmbunătăţirea sistemului de ocrotire a sănătăţii şi învătământului, a condiţiilor pentru activitatea economică, de colectarea resurselor pentru majorarea salariilor, pensiilor şi burselor, de îmbunătăţirea condiţiilor de trai în sate”.
Din punct de vedere geopolitic Marian Lupu pleda pentru „independenţa statului Republica Moldova, dar şi pentru relaţii echitabile şi avantajoase pentru noi cu toţi partenerii externi, atât din Vest, cât şi din Est”.
2011 – Marian Lupu şi criza continuă
În decembrie 2011 Republica Moldova avea tot un preşedinte interimar - acelaşi Marian Lupu, care sublinia în discursul de Revelion importanţa tradiţiilor şi a valorilor, însă trebuia cu regret să constate că „şi în anul care pleacă politicienii moldoveni au eşuat în rezolvarea crizei politice. În 2012 trebuie să dăm dovadă de mai mult spirit de sacrificiu şi înţelepciune. Iată de ce am făcut acest pas într-o parte, pentru a da posibilitatea să fie încercate noi soluţii la alegerea preşedintelui ţării. Şi voi insista ca toţi să pună umărul pentru a depăşi situaţia grea în care mai bine de doi ani se află întreaga ţară”.
Îndemnând cetăţenii Republicii Moldova să rămână optimişti, Marian Lupu amintea parcurgerea a două decenii de independenţă şi consolidarea statalităţii, consolidarea situaţiei economice şi victoriile sportivilor. Priorităţile erau modificate faţă de anul anterior: „Avem de reîntregit ţara, rezolvând problema transnistreană. Avem de ridicat Moldova la nivel european şi mai presus de toate de făcut totul ca speranţa la o viaţă mai bună să devină realitate pentru fiecare cetăţean al ţării. Numai credinţa, munca şi dedicaţia noastră ne vor răsplăti cu noi şanse, cu realizări, atât personale cât şi ca naţiune, ca ţară”.
2012 – Nicolae Timofti şi rezolvarea crizei constituţionale
La încheierea anului 2012, Nicolae Timofti amintea că cea mai mare realizare a anului a fost rezolvarea crizei constituţionale care a dus la alegerea sa ca preşedinte al Republicii Moldova. Obiectivul naţional al Republicii Moldova era definit prin integrarea europeană, iar Nicolae Timofti se declara convins că „anul 2012 va rămâne în istorie ca o perioadă decisivă în care am pus temelia unui proces care va readuce Republica Moldova în spaţiul european, căruia îi aparţine din punct de vedere istoric şi geografic”. Perspectivele erau bune: se aştepta ridicarea vizelor pentru călătoriile în Uniunea Europeană şi erau menţionate legăturile „frăţeşti şi de prietenie cu vecinii noştri: România, Ucraina şi Rusia”.
Mesajul principal al discursului lui Timofti s-a referit la integrarea europeană: „State şi lideri politici de prim rang ne-au acordat o atenţie fără precedent şi ne-au întins practic o mână de ajutor în spiritul celebrei solidarităţi europene care a marcat continentul nostru după cel de-al doilea război mondial. Liderii occidentali ne-au arătat încredere şi susţinerea lor. E rândul nostru să avem încredere în ceea ce ne-am propus şi să mergem înainte indiferent de obstacolele care apar în calea noastră”.
2013 – Parafarea Acordului de Asociere cu UE
La sfârşitul anului 2013 preşedintele Nicolae Timofti remarca existenţa dificultăţilor politice la Chişinău, dar sublinia un succes major: parafarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. „Am ştiu să depăşim instabilitatea politică din primăvară pentru a ne putea concentra la viaţa de zi cu zi a cetăţenilor, la treburile ţării şi la procesul de integrare europeană. Evenimentele din 2013 au scos la iveală slăbiciuni instituţionale şi alte probleme cu care se confruntă clasa politică şi întreaga societate. Dar sper că am tras învăţămintele necesare şi pe viitor vom şti să administrăm cu mai multă chibzuinţă situaţiile delicate”, spunea Timofti în decembrie 2013 referindu-se la demiterea guvernului condus de Vlad Filat. În încheierea discursului său, Nicolae Timofti îşi exprima speranţa că în 2014 urma să fie semnat Acordul de Asociere cu UE şi le mulţumea cetăţenilor Republicii Moldova pentru modul în care au ştiut să depăşească toate dificultăţile.
2014 – Libera circulaţie şi calea cea bună
La sfârşitul anului 2014 preşedintele Nicolae Timofti sublinia realizările principale ale anului: „asociere politică şi integrare economică între UE şi Republica Moldova, precum şi liberalizarea regimului de circulaţie în spaţiul european”. Următorul pas: „să cerem şi să obţinem o perspectivă clară de aderare la Uniunea Europeană”.
Nicolae Timofti era destul de optimist după alegerile din 2014: „Noul Guvern, care este aşteptat în viitorul apropiat să preia funcţiile executive ale statului, va avea, printre altele, sarcina să reducă diferenţele sociale şi să acorde oamenilor cu puţine şanse mai multe şanse” - o speranţă care avea să fie transformată în dezamăgire. Preşedintele Republicii Moldova a făcut referire şi la combaterea corupţiei: „Trebuie să ţinem pasul cu vecinii noştri - România - care a înregistrat succese remarcabile în lupta cu corupţia şi Ucraina, unde au loc ample reforme democratice şi transformări instituţionale. Şi la noi trebuie rezolvate problemele din justiţie şi dezrădăcinată corupţia”.
Se încarcă comentariile...
