Bărbatul învinuit de dublul asasinat de pe traseul Chişinău-Ialoveni, scos de sub urmărire penală după 19 luni de arest

0
0
Vladimir Fiodoruc a fost eliberat din arest în decembrie 2012. Foto: Ziarul de Gardă
Vladimir Fiodoruc a fost eliberat din arest în decembrie 2012. Foto: Ziarul de Gardă

Unul dintre cei doi fraţi, învinuiţi în dosarul dublului omor de pe traseul Chişinău-Ialoveni din septembrie 2010, ar putea fi recunoscut nevinovat, după ce a stat încarcerat aproape un an şi jumatate în Turcia şi în Republica Moldova.

Ancheta în cazul celor două duble asasinate care ne-au cutremurat acum doi ani, cel de la Durleşti şi cel de pe traseul Chişinău-Ialoveni, bate pasul pe loc. Procurorii refuză şi în continuare să ofere detalii, deşi în octombrie 2011, Corneliu Bratunov, procurorul-şef al Secţiei exercitare a urmăririi penale în cazuri excepţionale, declara în Parlament că „în curând vom afla cine a comis cele două crime“. De atunci până în prezent oamenii legii „au prelucrat“  zeci de persoane. De omorul de la Ialoveni au fost învinuiţi fraţii Vladimir şi Eugen Fiodoruc, iar un alt bărbat a fost acuzat de omorul de la Durleşti, deşi, iniţial, procurorii credeau că cele două asasinate au fost comise de una şi aceeaşi persoană. După luni de arest, din lipsă de probe, toţi trei sunt la libertate.

Obligaţi de instanţă să ia o decizie 

Vladimir Fiodoruc (32 de ani) a fost reţinut încă în mai 2011, în Turcia, fiind adus în ţară peste un an şi câteva luni. Între timp şi fratele său, Eugen, s-a aflat după gratii, la Psihiatrie. Ambii au fost învinuiţi de asasinarea celor doi amanţi, găsiţi fără suflare într-o maşină pe traseul Chişinău-Ialoveni. La mai bine de doi ani de la omor, judecătorii au obligat procurorii fie să transmită dosarul în instanţă, fie să-i scoată de sub urmărirea penală.

„Oricine e implicat într-un proces penal poate solicita în judecată să fie accelerată ancheta. În decembrie 2012, instanţa ne-a obligat ca până la începutul lunii martie să luăm o decizie. Am emis ordonanţe de scoatere de sub urmărire penală a ambilor fraţi“, ne-a declarat Denis Rotaru.

„În cazul lui Vladimir, superiorii mei trebuie să decidă dacă lasă ordonanţa în vigoare sau o anulează. La moment nu avem suficiente probe împotriva lui. În cazul lui Eugen, actul a fost anulat, pentru că s-a considerat că este prematur să se ia o asemenea decizie. Aşa că rămâne învinuit“, a mai precizat omul legii.

Altceva spune şeful acestuia, Corneliu Bratunov: „Eugen Fiodoruc nu poate avea statut de învinuit pentru că a fost declarat iresponsabil.“

Porniţi la CEDO

Vladimir a stat după gratii timp de 19 luni. Din mai 2011 până în octombrie 2012 bărbatul s-a aflat în custodia autorităţilor din Turcia. După ce a fost extrădat, procurorii au cerut din nou încarcerarea lui, fiind lăsat în arest până în decembrie 2012. Atunci magistraţii au constatat că nu au suficiente probe pentru a-l lăsa după gratii. În scurt timp şi Eugen a revenit acasă.

„Dacă va fi menţinută ordonanţa, vom fi în drept să ne adresăm în judecată pentru achitarea prejudiciului moral. Dacă nu ne va mulţumi decizia instanţei naţionale, ne vom adresa la CEDO. Nici până acum nu-mi este clar de ce autorităţile Turciei nu l-au extrădat în timp util pe Vladimir, lăsându-l după gratii pentru atâta timp. Asta le-a permis procurorilor să se ascundă după paravanul birocraţiei“, susţine Roman Chizilov, avocatul celor doi fraţi.

„Ne-au găsit ţapi ispăşitori“

„Cât despre Eugen, dacă este adevărat că a fost anulată ordonanţa la care face trimitere procurorul, este o dovadă a faptului că nu se respectă o decizie a magistraţilor“, mai spune apărătorul.

La rândul său, Vladimir Fiodoruc rămâne sceptic până nu vede scris negru pe alb că a fost scos de sub urmărire penală.

„Ne-au găsit pe noi, pe mine şi pe fratele meu, ţapi ispăşitori pentru că nu avem nicio influenţă. Nu ne dorim nimic mai mult decât să se termine această bătaie de joc şi să ne trăim viaţa liniştiţi“, a mărturisit bărbatul.

Peste câteva zile, la 1 aprilie, se vor împlini doi ani de la asasinarea celor doi tineri îndrăgostiţi de la Durleşti. Procurorii nu au noutăţi nici în acest dosar. Singura persoană învinuită de omorârea Olgăi Câşlaru şi Ilie Racu, găsiţi împuşcaţi pe un câmp, a fost eliberat din arest, după aproape două luni de detenţie. „Are în continuare statut de învinuit“, a precizat procurorul Denis Rotaru.

Depăgubiri de milioane

Orice persoană arestată, dar care ulterior nu ajunge să fie condamnată, are dreptul să ceară prejudicii în instanţele naţionale. Dacă nu este satisfăcută de compensaţia acordată, poate să se adreseze la CEDO. 

Potrivit unui studiu recent al Centrului de Resurse Juridice, din 1997 până în 2011, Moldova a fost condamnată de Înalta Curte de la Strasbourg de 51 de ori pentru încălcarea dreptului la libertate şi siguranţă. Astfel, 15% din violările CEDO, constatate în hotărârile privind Moldova, se referă la încălcarea acestui drept.

Potrivit raportului, în 15 cazuri reclamanţii au fost lipsiţi de libertate contrar legislaţiei naţionale. Tot în atâtea, mandatele de arest nu au fost suficient de motivate. În şase cazuri reclamanţii au fost privaţi de libertate fără o bănuială rezonabilă. Potrivit unor estimări neoficiale, Guvernul ar fi scos din hazna peste cinci milioane de lei ca să despăgubească aceste încălcări. 

"Decizii trase la indigo"

Cei care decid dacă cineva ar trebui să se afle în arest sunt judecătorii de instrucţie. Mandatele de arest preventiv pot fi contestate la Curtea de Apel. Chiar şi cu un număr atât de mare de condamnări la CEDO pentru privarea de libertate, din 2010 până în 2012, Consiliul Superior al Magistraturii nu a intentat nicio procedură disciplinară în privinţa judecătorilor care au aplicat nefondat măsura preventivă - arestul, se arată într-un răspuns oficial al lui Nichifor Corochii, adresat juristului Promo-Lex, Vadim Vieru.

Avocatul Alexandru Cebănaş spune că, în mare parte, judecătorii nu încearcă să evite erorile constatate anterior de CEDO atunci când eliberează mandate de arest sau le menţin. „Mai mult, adesea când este invocat acest lucru, avocaţii sunt atenţionaţi: «Nu ne speriaţi cu CEDO!»“, susţine apărătorul.

„Din 2010 până acum am înaintat circa 60 de recursuri la Curtea de Apel împotriva arestărilor. Toate au fost respinse ca neîntemeiate. De cele mai multe ori, fără a face trimitere la probe concrete, magistraţii invocă riscurile din partea celor arestaţi“, mai spune Alexandru Cebănaş.

Avocata Veronica Mihailov-Moraru vine cu propriul exemplu: „În două cazuri am mers de patru ori cu recurs la aplicarea mandatelor de arest, precum şi la prelungirea acestora. De fiecare dată justificam că nu poate fi menţinut arestul pentru motivele expuse anterior. Deciziile judecătorilor păreau însă trase la indigo. După luni de arest, magistraţii au constatat că faptele incriminate nu erau grave, ci, ca urmare a recalificării, s-au dovedit a fi mai puţin grave sau chiar uşoare“.

Material publicat cu susţinerea Fundaţiei Soros-Moldova în cadrul proiectului operaţional „Îmbunătăţirea respectării dreptului la libertatea şi siguranţa persoanei în Moldova“.

Republica Moldova


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri