Asimetria economică dintre Chişinău şi Tiraspol va dispărea în timp

În regiunea transnistreană divergenţele dintre interesele economice şi cele politice vor crea tensiuni interne între mediul de afaceri şi autorităţile nerecunoscute din regiune. Asta s-ar întâmpla, deoarece, pe termen mediu şi lung, interesele economice le domină pe cele politice.

Adrian Lupuşor, directorul executiv al Expert-Grup, şi Iurie Morcotîlo, economist, au prezentat, în cadrul conferinţei „Implicaţiile economice ale Acordului de Asociere cu UE pentru regiunea transnistreană şi soluţiile pentru depăşirea provocărilor acestuia”, o analiză prin care au explicat realităţile de natură economică cu care regiunea se confruntă. De asemenea, au fost prezentate şi metodele prin care se pot remedia aceste realităţi, astfel încât Acordul de Asociere să producă efecte pozitive în zonă în momentul implementării.

Transnistria camuflează carenţele economice

Lupuşor a subliniat că divergenţele dintre interesele economice şi cele politice vor crea tensiuni interne între mediul de afaceri şi autorităţile din regiune. El a amintit că, începând cu anul 2006, Republica Moldova a iniţiat procesul de liberalizare economică cu UE pentru a reduce tarifele vamale la importuri, pentru a dezvolta o politică comercială eficientă. Cu toate acestea, regiunea transnistreană s-a dezvoltat asimetric pe această direcţie. În opinia sa, regiunea transnistreană procedează în acest fel, deoarece doreşte să-şi camufleze carenţele economice, mai ales în contextul în care 21% din veniturile din regiune provin din tarifele aplicate comerţului internaţional. Majoritatea investiţiilor din regiunea transnistreană sunt investiţii private, prin urmare nu se poate vorbi despre investitori europeni în această regiune. Lupuşor a subliniat că cea mai mare uzină din stânga Nistrului - uzina metalurgică din Râbniţa - îşi comercializează capitalul în Uniunea Europeană. Astfel, în timp, interesele economice pot prevala interesele politice sau geopolitice ale axei Chişinău-Tiraspol. „Nivelul de protecţie al regiunii transnistrene are şi o dimensiune de protecţionism economic ce se observă în tarifele vamale aplicate. Acestea generează, în mod direct, un nivel de necompetitivitate economică în regiune, de care beneficiază producătorii locali. Există o diferenţă de viziune între Chişinău şi Tiraspol, pe lângă diferenţele de natură fiscală sau administrativă”, a mai explicat directorul executiv al Expert-Grup.

Economie precară

Economistul Iurie Morcotîlo a precizat că economia regiunii transnistrene este precară, iar creşterea economică este conjuncturală. Prin urmare, nu se poate vorbi despre o stabilitate economică durabilă, ci flotantă. El consideră ca în ultimii trei ani s-a diminuat activitatea investitorilor şi a crescut pesimismul agenţilor economici din regiune concomitent cu deficitul finanţelor publice. Economistul a subliniat că regiunea transnistreană are nevoie de reforme structurale în domeniul financiar-fiscal pentru a deveni stabilă din punct de vedere economic, urmând ca în viitorul apropiat această stabilitate să creeze premisele unui cadru comun între Chişinău şi Tiraspol. Morcotîlo a mai precizat că mediul de afaceri din regiunea transnistreană ar fi bine să renunţe la modelul monopolist pe care îl practică pentru a remedia climatul investiţional care, în ultimii trei ani, s-a deteriorat strigent.

21%

din veniturile din regiunea transnistreană provin din tarifele aplicate comerţului internaţional.