ANALIZĂ Alegeri în Republica Moldova. Este posibilă alcătuirea unui guvern?

În preajma alegerilor parlamentare din Republica Moldova, Victor Chirilă , directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă, Moldova, face pentru Consiliul European al Relaţiilor externe o analiză ce reflectă evoluţiile din ultimele zile ale campaniei electorale.

Analiză realizată de Victor Chirilă, directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă

În data de 30 noiembrie, cetăţenii din Republica Moldova vor alege un nou parlament care ar trebui să-i ofere ţării o nouă coaliţie de guvernare. Cu toate acestea, noua legislatură  ar putea să nu fie în stare să voteze unui guvern stabil, capabil să continue reformele democratice, economice şi instituţionale extrem de necesare ca să aducă Republica Moldova mai aproape de Uniunea Europeană. Moldova riscă să alunece într-o perioadă de revolte politice şi sociale, care chiar i-ar putea pune în pericol existenţa.

Aceste alegeri se petrec într-un climat marcat de mari tensiuni regionale şi naţionale. Agresiunile Rusiei asupra Ucrainei şi anexarea Crimeei au aruncat în aer pacea şi securitatea regională. Iar moldovenii se tem că scenariul s-ar putea repeta şi în ţara lor.

Rusia pune presiuni economice şi sociale crescânde asupra Moldovei, sugerând-i să renunţe la politica sa de integrare europeană şi să oprească punerea în aplicare a Acordului de asociere şi a Acordului de liber schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA) cu UE. Sub pretexte inventate, Rusia a instituit embargoul asupra exporturilor de vin, fructe şi legume ale Moldovei. Canalele Tv din Rusia duc o propagandă făţişă împotriva autorităţilor moldovene proeuropene, încercând să le discrediteze politicile în faţa populaţiei din Republica Moldova, populaţie din ce în ce mai neîncrezătoare în derularea reformelor interne.

Preşedintele Vladimir Putin se amestecă în mod făţiş în campania electorală din Moldova, sprijinind Partidul Socialist din Moldova care marşează pe lozinci precum :„Moldova are nevoie de o altă cale”, „Moldova cu Rusia” şi „Moldova în cadrul Uniunii vamale” În plus, Moldova foloseşte conflictul transnistrean pentru a exercita presiuni asupra politicii interne modoveneşti. De curând, Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, a declarat public că regiunea separatistă Transnistria va avea dreptul să-şi decidă propriul viitor, dacă Republica Moldova îşi va pierde suveranitatea şi neutralitatea.  Mai mult decât atât,

Rusia încurajează sentimentele antieuropene în rândul minorităţilor vorbitoare de limbă rusă (ucraineni, găgăuzi, bulgari, şi, desigur, minoritatea rusă), folosindu-se de mass-media, precum şi de politica comercială şi de migraţie. 

Moldova, presată să renunţe la visul european

Societatea este din ce în ce mai divizată în privinţa direcţiei de devoltare pe care Republica Moldova va trebui să o ia în curând. Conform Barometrului din noiembrie 2014 al Instiutului de Politici Publice, dacă moldovenilor li s-ar cere să aleagă săptămâna viitoare între UE şi Uniunea Vamală cu Rusia, 39 la sută ar vota pentru UE şi 43 la sută pentru Uniunea Vamală. Moldovenii sunt din ce în ce mai dezamăgiţi de stagnările guvernului propeuropean în ceea ce priveşte reformarea sistemului de justiţie, combaterea corupţiei, separarea monopolurilor comerciale, asigurarea privatizării transparente a activelor financiare şi economice cheie.  De asemenea, încrederea cetăţenilor în instituţiile statului a fost deteriorată grav de multitudinea scandalurilor politice şi de corupţie din ţară.

Până pe 26 noiembrie sondajele de opinie sugerează că şase partide politice ar putea intra în viitorul  legislativ: trei partide pro integrare europeană (Partidul Democrat, Partidul Liberal Democrat şi Partidul Liberal) şi trei pro-Vamă pro-european şi Uniunea eurasiatică (Partidul Comuniştilor, Partidul Patria (Homeland) şi Partidul Socialiştilor). Cel mai probabil, nici una dintre aceste două tabere opuse n-ar câştiga majoritatea necesară pentru a forma o coaliţie de guvernare stabilă, pe termen lung. Aşa încât câţiva au sugerat o largă coaliţie de unitate naţională , care s-ar bucura de o majoritate confortabilă în parlament. Acest lucru ar permite un guvern stabil, capabil să facă faţă ameninţărilor interne şi externe la adresa păcii şi stabilităţii Republicii Moldova, în timp ce aceasta continuă reformele economice şi instituţionale fundamentale.

Schimbări dramatice în peisajul politic

Însă, cu doar câteva zile înainte de alegeri, peisajul politic post-electoral s-a modificat modificat serios. La 26 noiembrie, Comisia Electorală Centrală (CEC) a solicitat Curţii de Apel să anuleze înregistrarea Partidului Patria în alegerile parlamentare. Patria, condus de omul de afaceri Renato Usatîi, în vârstă de 36 de ani. Partidul a fost înregistrat abia în septembrie 2014 şi a fost acuzat că ar fi un „proiect rusesc”. Usatîi este un om de afaceri controversat care a făcut avere în Rusia în circumstanţe tulburi. El a condus o campanie finanţată generos, axată pe lupta împotriva oligarhilor şi corupţiei.

CEC şi-a jusitficat decizia pe baza informaţiilor furnizate de Inspectoratul General al Poliţiei, care spune că, în timpul campaniei electorale, Patria a primit şi a cheltuit ilegal peste 436,000 de euro proveniţi din străinătate din străinătate. La 27 noiembrie, Curtea de Apel a aprobat cererea CEC. Decizia poate fi atacată la Curtea Supremă de Justiţie în seara de 28 noiembrie, dar este de aşteptat ca Curtea Supremă să o susţină.

În aceeaşi zi, pe 26 noiembrie, forţele de securitate din Republica Moldova au percheziţionat mai multe „organizaţii non-guvernamentale” pro-ruse, care ar fi avut drept scop pregătirea unor demonstraţii violente înainte şi / sau după alegeri. Poliţia a reţinut cinci persoane suspectate că ar fi ăpus la cale  violenţe postelectorale şi a declarat că pistoale, lansatoare de grenade şi sume suspecte de bani au fost confiscate. Poliţia spune că aproximativ 15 de persoane, care ar putea face parte din membrii unei organizaţii pro-ruse scoase în afara legii, Antifa (anti-fascist), au fost implicate în complot. Unele dintre acestea au legături cu Patria.

Mulţi moldoveni ar putea vedea în decizia CEC o încercare disperată a autorităţilor pro-europene actuale pentru a opri Usatîi şi partidul său să intre în viitorul parlament, ca să le anuleze şansa de a câştiga puterea după alegeri. Dacă autorităţile nu vor reuşi să-şi explice decizia în mod corespunzător, aceasta ar putea produce turbulenţe sociale grave, cu consecinţe interne şi externe imprevizibile pentru Republica Moldova. Mai grav, legitimitatea viitorului parlamaent ar putea fi pusă la îndoială.

După ce Patria a fost scoasă pe tuşă, partidele pro-europene (Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat şi Partidul Liberal), au o şansă mai bună să instituie o nouă coaliţie guvernamentală. Toate aceste partide s-au angajat să pună în aplicare acordul de asociere cu UE, să continue agenda europeană de reforme privind integrarea şi să pregătească ţara pentru aderarea la UE. Cel mai mare obstacol ar putea consta în animozităţile profunde şi în neîncrederea dintre liderii acestor partide. Dar experienţa arată că supravieţuirea lor politică şi interesele lor economice vor survola relaţiile lor personale încordate.

În acelaşi timp, având în vedere contextul regional tulbure şi fragilitatea stabilităţii interne, o „unitate naţională” sau o largă coaliţie guvernamentală s-ar putea foma. Teoretic, o astfel de coaliţie ar putea fi alcătuită din două dintre partidele pro-integrare europeană de, Partidul Liberal Democrat şi partidele democratice, împreună cu Partidul Comuniştilor. Comuniştii clamează aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală, în cazul în care condiţiile permit, dar nu exclud opţiunea integrării europeane.

Comuniştii nu vor şi nici nu sunt în stare să lucreze în coaliţie

Dar practic această coaliţie este foarte dificil de realizat. În afară de faptul că societatea moldovenească nu este pregătită psihologic pentru acest tip de alianţă, până azi comuniştii nu şi-au demonstrat nici dorinţa, nici capacitatea de a lucra în coaliţie. Cele două partide pro-europene nu au încredere în comunişti. Partidul Liberal Democrat şi Partidul Democrat au exclus în mod public orice alianţă post-electorală cu comuniştii, care s-au angajat să renegocieze unele dintre dispoziţiile Acordului de asociere cu UE.

De asemenea,  partidele pro-europene şi comuniştii se află în dezacord în ceea ce priveşte anumite chestiuni politică externă, cum ar fi  construirea unui parteneriat strategic cu România şi cooperarea consolidată cu NATO. Comuniştii se pronunţă împotriva punerii în aplicare a celui de-al treilea pachet UE privind energia şi au promis să elimine legea anti-discriminare, care a fost o condiţie necesară pentru liberalizarea regimului de vize cu UE. De asemenea, ei cred că actualul preşedinte al Republicii Moldova nu are legitimitate şi trebuie organizate alegeri pentru un altul.

În consecinţă, o coaliţie mare, care să-I includă pe comunişti ar presupune compromisuri de politică externă şi internă riscante pentru partidele care militează pentru integrarea europeană. Mai târziu, toatea acestea le-ar putea ameninţa imaginea şi credibilitatea în faţa electoratului şi a partenerilor occidentali ai Moldovei.

Rusia ar putea încerca să creeze o mare coaliţie între comunişti conduşi de fostul preşedinte al Republicii Moldova Vladimir Voronin şi Partidul Socialist, condus de ex-comunistul Igor Dodon.  Ambele partide ar putea beneficia de descalificarea partidului  Patria prin atragerea  unor voturi din bazinul acestuia. Dar foarte probabil cei mai mulţi dintre suporterii Patria nu vor ieşi la vot.

Cele două partide doresc ca Republica Moldova să aibă legături strânse cu Rusia şi să adere la Uniunea Vamală. Ele se pronunţă în favoarea unui referendum privind viitoarea direcţie a ţării. Cu toate acestea, mulţi experţi locali nu cred că comuniştii şi liderul lor, Vladimir Voronin, ar accepta o coaliţie, chiar şi una cu liderul socialist Igor Dodon, pe care îl consideră un trădător. Mai mult, spre deosebire de socialişti, comuniştii nu doresc să respingă Acordul de asociere cu UE, ci ar prefera să renegocieze unele dintre punctele sale. Iar Kremlinul şi comuniştii nu se încred unii în ceilalţi din 2003, când preşedintele de atunci Voronin a refuzat să semneze cu preşedintele Putin Memorandumul Kozak în problema transnistreană. Comuniştii au pierdut şi mai mult sprijinul Moscovei în acest an, când au respins eforturile Kremlinului de a înfiinţa o largă coaliţie electorală pro-rusă cu Partidul Socialist.

Voronin însuşi a devenit din ce în ce mai îngrijorat de posibilitatea ca criza din Ucraina să se extindă şi în Moldova. De aceea, el a adoptat o poziţie moderată în privinţa problemelor interne şi externe şi s-a disociat de aripa extremist pro-rusă a partidului său, care a fost izolată. Mai mult decât atât, o coaliţie de stânga între comunişti şi socialişti ar putea fi probabil lipsită de majoritatea legislativă confortabilă necesar pentru a forma un guvern stabil. Ei ar avea nevoie de sprijinul Partidului Democrat, care a declinat până azi această opţiune. Este mult mai probabil că Partidul Democrat va negocia cu ambele tabere, cele pro-europene şi cel pro-ruse, pentru a obţine cea mai favorabilă înţelegere pentru sine în viitorul guvern de coaliţie.

Riscul major: un parlament slab şi o coaliţie instabilă

Moldova se manifestă un riscul ridicat al revenirii unui parlament slab şi disfuncţional, în stare să furnizeze ţării o coaliţie guvernamentală stabilă, care ar putea asigura stabilitatea internă,  ar continua reformele-cheie şi ar pune în aplicare  Acordul de asociere şi DCFTA cu UE. Lăsând Patria şi electoratul ei de 12 la sută fără reprezentare în viitorul parlament, ar putea arunca dubii asupra legitimităţii Parlamentului. Mai mult decât atât, mulţi moldoveni ar putea percepe Patria drept o victimă a autorităţilor pro-europene corupte care sunt în stare să facă nimic pentru a rămâne la putere. În consecinţă, Patria - care promite să aducă dreptate celor care nu au avut-o până acum şi să-i trimită la închisoare pe oligarhii şi funcţionarii corupţi - ar putea obţine mai mult sprijin din partea unei societăţi din ce în ce mai dezamăgită de realităţile interne actuale. Acest lucru ar putea pune o presiune politică extremă asupra membrilor oricărei viitoare alianţe de guvernare.