Alegeri locale Moldova: Partidele parlamentare au scăzut în sondaje. Grecianîi şi Chirtoacă, favoriţi în capitală

Toate partidele parlamentare din Republica Moldova scad în sondaje pe fondul nemulţumirilor tot mai mari ale populaţiei, dublate de sărăcia existentă în ţară. Astfel de predispoziţii ale populaţiei se resimt şi la nivel geopolitic.

Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova a prezentat un studiu sociologic, intitulat „Opţiunile sociopolitice ale alegătorilor în preajma alegerilor locale din 2015”, prin care a dorit să atragă atenţia asupra anumitor factori psihologici ce vor domina campania electorală.

Partidele parlamentare scad, partidele extraparlamentare cresc

Potrivit studiului, dacă duminica ce urmează vor avea loc alegeri, pentru Partidul Socialiştilor sunt gata să voteze 22,1%,  pentru Partidul Liberal 9,4%, pentru Partidul Liberal Democrat 8,9%, pentru Partidul Comuniştilor 8,4%, pentru Partidul Democrat 7,8%, pentru Blocul Electoral Platforma Populară Europeană 4,6%, iar pentru Partidul Nostru 4,5%. Sondajul a arătat că, în cazul în care alegerile locale s-ar desfăsura în prima duminică atunci 54% dintre respondenţi ar merge la vot. Un procent de 22% cel mai proabil s-ar prezenta la vot, 14% probabil nu se vor prezenta, 6% nu vor participa la vot şi 4% sunt încă nehotărâţi în privinţa participării.

Chirtoacă/Grecianîi, dispută strânsă

Experţii studiului au amintit că alegerile locale din ţară diferă foarte mult de alegerile locale în Chişinău, atât în ceea ce priveşte rata participării (mai scăzută în Chişinău cu 10%), cât şi preferinţele politice ale oamenilor.

Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru funcţia de primar general al municipiului Chişinău, 14% dintre respondenţi au precizat că nu ar şti cu cine să voteze. Dintre cei chestionaţi care au putut face o alegere conştientă putem observa că Zinainda Greceanîi şi Dorin Chirtoacă au condus clasamentul în topul preferinţelor politice, cu 32,4%, respectiv 29,8%. Oazu Nantoi este următorul cu 6,9%, urmat de Serafim Urecheanu cu 4,8%, Mihai Cârlig cu 4,8%, Oleg Brega cu 4,7%, Ilian Caşu cu 4,4%, Vasili Chirtoca cu 3,8% şi Monica Babuc cu 2,3%. Experţii care au realizat studiul au subliniat faptul că acest studiu a fost făcut la sfârşitul lunii mai într-o perioadă când nu toţi candidaţii intraseră activ în campania electorală pentru Chişinău. În opinia lor, cifrele pot diferi sumnificativ la alegeri, astfel se observă o apropiere a primilor doi cotaţi în topul preferinţelor, ceea ce arată că disputa electorală va fi strânsă. În ceea ce priveşte ceilalţi candidaţi, aceştia pot obţine un scor mai bun la alegeri decât au obţinut în sondaje, deoarece ei au început campania electorală după ce studiul a fost realizat.

Opţiunea NATO creşte

Respondenţii studiului cred că Republica Moldova are cele mai bune relaţii cu România în proporţie de 79%, urmată de Uniunea Europeană cu 71%, Ucraina cu 67% şi Federaţia Rusă cu 25%. 

Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum privind aderarea Republicii Moldova la NATO, 29% dintre cei chestionaţi s-ar pronunţa pentru această opţiune, 34% declarându-se împotrivă, iar 14% dintre ei n-ar participa la vot. Experţii au subliniat faptul că procentul celor care se declară pro-NATO este în creştere faţă de ultimul sondaj. 

Opţiunile respondenţilor pentru Uniunea Europeană şi Uniunea Vamală s-au divizat la rândul lor. Astfel, 39% optează pentru UE, iar 42% optează pentru Uniunea Vamală. Sociologii cred că cei care susţin Uniunea Vamală ca opţiune pentru Republica Moldova au lucrat în general în Rusia sau au familii acolo şi au fost prelucraţi ideologic, unii dintre ei precizând în studiu că Republica Moldova ar trebui să aibă o  protecţie militară din partea Rusiei.