VIDEO Mohamed Morsi: Președintele islamist al Egiptului, inginer școlit în SUA

Preşedintele ales al Egiptului, Mohamed Morsi FOTO: Mediafax

Egiptenii şi-au ales preşedintele sau, mai degrabă, uşor peste jumătate l-a ales, căci noul şef de stat, Mohamed Morsi, a reuşit să se departajeze cu doar trei procente de contracandidatul său la alegerile prezidenţiale din iunie 2012.

Deşi s-a declarat a fi „preşedintele tuturor egiptenilor”, numărul de voturi adunate nu îi conferă susţinerea întregului popor, ci doar a unei majorităţi instabile. O parte din vină o poartă chiar partidul care l-a susţinut în timpul campaniei electorale, dar şi ideile „propăvăduite” de însuşi, Morsi, de-a lungul carierei sale politice.

Primul preşedinte ales al Egiptul, după mai bine de trei decenii de dictatură sub fostul lider Hosni Mubarak, a ajuns la şefia statului fiind susţinut de Partidul pentru Libertate şi Justiţiei (PLJ), care a fost propulsat pe scena politică de Frăţia Musulmană (Ikhwan al-Muslimun), cea mai veche şi cea mai mare organizaţie islamistă din Egipt.

Frăţia, prea radicală în ochii majorităţii

Printre acuzele care i se aduc Frăţiei se numără asasinarea premierului Mahmoud al-Nuqrashi în 1948 şi dezvoltarea ideologiilor islamiste radicale care au stat ca fundament în constituirea grupărilor Jihadul Islamic şi Al-Qaeda.

În secolul al XXI-lea, criticile aduse Ikhwan au venit, mai ales, din partea Statelor Unite ale Americii şi au vizat manifestul politic al formaţiunii, publicat în 2007. Documentul susţine că toate legile în stat ar trebui dezbătute şi aprobate de un consiliu religios islamic şi că femeile şi creştinii nu trebuie să deţină funcţiile de preşedinte şi de premier.

Sloganul „Islamul este soluţia” arată că Frăţia Musulmană şi-a conceput politicile bazându-se pe legea islamică Shariah, interpretarea ei ridicând multe semne de întrebare, atât în interiorul statului, cât şi la nivel internaţional.

Din Delta Nilului, în Carolina de Sud

Aceste semne de întrebare s-au răsfrânt şi asupra lui Mohamed Morsi (60 de ani), noul preşedinte al Egiptului.

Născut în 1951, el a crescut alături de tatăl său, fermier, şi de mama sa, casnică, într-un sat situat în regiunea Al-Sharqiyah din Delta Nilului, relatează publicaţia „Asharq Alawsat”.

Trecut de adolescenţă, el a urmat cursurile de inginerie din cadrul Universităţii din Cairo, pentru ca mai târziu să plece la studii în Statele Unite ale Americii, unde şi-a obţinut doctoratul în inginerie la Universitatea din Carolina de Sud.

Cu gândul la Shariah, printre americani

În pofida faptului că a primit o educaţie occidentală, Mohamed Morsi a continuat să creadă şi să spere într-un stat egiptean guvernat de legea islamului. Din acest motiv, întors în Egipt, cariera sa politică a pornit prin susţinerea legii Shariah în toate aspectele instituţionale ale statului, dar şi ale societăţii civile.

În 1979 s-a înscris în Frăţia Musulmană, ocupând mai multe funcţii de conducere în organismele mişcării islamiste. Deşi a fost declarată ilegală pe vremea lui Mubarak, Morsi a continuat să militeze pentru convingerile islamiste ale grupării, fiind chiar încarcerat în 2006 pentru participarea la demonstraţiile de stradă din nordul oraşului Cairo. După şapte luni petrecute în spatele gratiilor, a fost eliberat din închisoare şi pus sub arest la domiciliu.

A participat activ ca reprezentant al Frăţiei Musulmane la revoltele care au avut loc anul trecut în Egipt, fiind numit liderul Partidului Libertăţii şi Justiţiei (PLJ ) în aprilie 2011.

Devine moderat, odată cu alegerile

Deşi el era alegerea secundă a partidului în ceea ce priveşte scrutinul prezidenţial din 2012, a ieşit la înaintare ca unic reprezentant după ce colegului său, Khairat al-Shater, i s-a interzis participarea la alegeri.

Din acel moment, viziunea sa radicală asupra legii Shariah şi asupra modului în care ar trebui guvernat un stat a devenit mai temperată, Morsi mizând în discursurile sale, mai degrabă, pe „principii islamiste moderate”, transmite Reuters.

Combate criticile şi „problema bikinilor”

Pentru a discredita acuzaţiile potrivit cărora Partidul Libertăţii şi Justiţiei al Frăţiei Musulmane ar încerca să monopolizeze puterea, dar şi pentru a demonstra că nu mai este adeptul unei ideologii islamiste radicale, Morsi a declarat că, în calitate de preşedinte, nu ar alege un premier membru al PLJ şi că va desemna consilieri prezidenţiali din rândurile creştinilor copţi. Totodată, nu va impune codul vestimentar islamic şi are în vedere o femeie pentru funcţia de vice-preşedinte al statului.

Întrebat în cadrul unui interviu televizat despre modul în care trebuie tratată „problema bikinilor” de la Marea Roşie (referindu-se la turismul din Egipt, n.r.), Morsi a oferit un răspuns evaziv, precizând că „este o chestiune foarte superficială, care afectează doar un număr redus de zone”.

Pericol mai mare în Fâşia Gaza

Totuşi, în trecut, Morsi a fost mult mai ferm atunci când a vorbit despre conflictul palestiniano-israelian din Fâşia Gaza, numindu-i pe israelieni „vampiri” şi „ucigaşi”, informază CNN. Din acest motiv alegerea lui ca preşedinte al Egiptului a entuziasmat palestinienii, în timp ce publicaţia „Yedioth Ahronoth” a titrat „Întuneric în Egipt” iar premierul Israelului Benjamin Netanyahu s-a limitat la a spune că respectă rezultatul scrutinului.

„Victoria lui Morsi va întări, cel mai probabil, Hamas (organizaţia paramilitară palestiniană, n.r.) în lupta împotriva Israelului, oferindu-i un suport moral mai puternic”, a declarat specialistul în politică Mustapha al-Sayyed, citat de Reuters.

Revenind asupra poziţiei sale privind conflictul în Fâşia Gaza, preşedintele ales Mohamed Morsi a declarat că va respecta Tratatul de pace din '79, dar nu se va întâlni cu oficialii israelieni, cu atât mai mult cu cât, în opinia sa şi a Frăţiei Musulmane, Israelul s-a abătut de la prevederile actului, informează „Ya Libnan”.

Morsi, „mai puţin rău” decât Shafiq

Indiferent cât încearcă Mohamend Morsi să cureţe de ideologia radicală imaginea partidului şi a sa, Al Jazeera scrie că alegerea lui la şefia statului a fost doar răspunsul sincer al egiptenilor care au preferat un politician islamist în locul unui fost ofiţer al lui Mubarak (Ahmed Shafiq, fostul premier şi fost comandant al forţelor armate, n.r.).

„Sunt un slujitor al poporului, un angajat al cetăţenilor”, a declarat Morsi, după anunţarea rezultatelor oficiale. Potrivit Reuters, astfel de declaraţii alimentează încrederea poporului nu pentru că ar susţine o anume ideologie, ci pentru că „este un sentiment plăcut să ai un lider pe care poţi să îl concediezi”, mai ales după trei decenii de dictatură sub Mubarak.