VIDEO Mii de protestatari au ocupat din nou Piaţa Taksim din Istanbul, după confruntări cu forţele de ordine. Va sări armata în sprijinul protestatarilor?
0Mii de manifestanţi au ocupat din nou, luni după-amiază, Piaţa Taksim din Istanbul, forţele de ordine intervenind cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă. Multe voci se întreabă, în caz că situaţia va degerera, dacă armata va interveni şi de partea cui.
Piaţa Taksim, situată în centrul metropolei turce, fusese abandonată sâmbătă seara, după incidentele violente. Însă mii de manifestanţi au reocupat acest loc luni după-amiază. Incidente violente au avut loc şi în cartierul Besiktaş, în apropierea Biroului premierului Recep Tayyip Erdogan.Manifestaţiile continuă în Turcia de şapte zile, soldându-se cu cel puţin 1.000 de răniţi la Istanbul şi cel puţin 700 la Ankara.
UE ŞI SUA, LUATE PRIN SURPRINDERE
Brusca izbucnire a furiei antiguvernamentale în Turcia a luat prin surprindere ţările europene, care au cerut Ankarei să dea dovadă de "reţinere" şi să recurgă la "dialog", aşteptând să vadă dacă această ţară va fi la rândul ei atinsă de febră ce destabilizează Orientul Mijlociu, scrie AFP.
Patru zile după debutul protestelor, prudenţa prevala la Bruxelles, la fel ca în majoritatea capitalelor europene, reflectând dificultăţile legate de înţelegerea actualei stări de fapt.
Secretarul de stat american, John Kerry, a condamnat, luni, folosirea „excesivă“ a forţei de către poliţia turcă contra participanţilor la mişcările de protest care au loc în Turcia, transmite AFP.
Şeful diplomaţiei americane s-a declarat „neliniştit“ de „informaţiile privind o recurgere excesivă la forţă“ de către poliţia turcă şi a reafirmat ataşamentul SUA pentru „libertatea de exprimare şi de întrunire“.
„Sperăm, evident, că va exista o anchetă completă asupra acestor incidente şi că poliţia va da dovadă de o mare reţinere în privinţa recurgerii la forţă contra acestui gen de incidente“, a afirmat Kerry, într-o declaraţie de presă, la sediul Departamentului de Stat, cu prilejul primirii omologului său polonez Radoslaw Sikorski.
„Cerem tuturor celor care sunt implicaţi - cei care manifestează şi fac uz de libertatea lor de exprimare şi cei aflaţi la guvernare - să evite orice provocare violentă“, a spus secretarul de stat american.
Kerry a dat asigurări că nu caută să se amestece în treburile interne ale Turciei - aliat foarte apropiat al Washingtonului în special în dosarul sirian - dar a invocat „principiile şi valorile universale esenţiale practicii democratice“, notează AFP.
ARMATA TACE DEOCAMDATĂ
Fondator al Republicii Turcia, Mustafa Kemal Atatürk a transformat ţara, în 1923, într-o democraţie modernă şi laică. El a repartizat armatei rolul de garant al democraţiei moderne şi laice. Acesta este motivul pentru care mai multe lovituri de stat au avut loc pentru a împiedica islamizarea unor instituţii fundamentale ale ţarii. Premierul RecepTayyip Erdogan a început să rupă, în ultimii ani, această dependenţă faţă de armată, a „decapitat-o“, aruncându-i în închisoare pe generalii de top, pe motiv de conspiraţie împotriva statului.
Armata a devenit astfel dezorganizată, ceea ce i-a creat o problemă în lupta cu rebelii kurzi din PKK, care i-au provocat pierderi serioase. Acesta este şi motivul pentru care Erdogan a fost forţat să negocieze cu rebelii PKK.
PRECEDENTUL ERBAKAN
Armata şi-a scos tancurile în stradă pe 18 iulie 1997, pentru a forţa demisia premierului islamist Necmettin Erbakan. Lider istoric al mişcării islamiste din Turcia, Necmettin Erbakan, decedat în 2011, a devenit premier în cadrul unui guvern de coaliţie în 1996, fiind constrâns, un an mai târziu, să demisioneze, sub presiunea armatei, gardianul valorilor laice ale ţării.
În ianuarie 1998, Curtea Constituţională a interzis formaţiunea sa, Partidul Prosperităţii (Refah), pe motiv că aducea atingere caracterului laic, decăzându-l din drepturile civice. În 2002, Erbakan a fost condamnat la doi ani şi patru luni de închisoare, o sancţiune comutată în arest la domiciliu, pentru falsificarea de documente în cadrul unui proces privind deturnări de fonduri în cadrul Refah.
Pasivitatea actuală a armatei turce faţă de revolte ar putea fi explicată printr-o răzbunare la adresa puterii islamice. Armata turcă pare să aştepte până când situaţia ar ajunge într-un punct care să favorizeze o intervenţie şi să pozeze în salvatorul naţiunii, dar
numai în cazul în care majoritatea populaţiei face apel.
MENTORUL LUI ERDOGAN
Necmettin Erbakan a fost mentorul actualului premier, Recep Tayyip Erdogan. Acesta respinge, în prezent, trecutul său islamist, afirmând că apără „democraţia conservatoare“, împreună cu formaţiunea sa, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP).
A patra zi de proteste în Turcia: Poliţia foloseşte gaze lacrimogene împotriva manifestanţilor
CITEŞTE TOATE ARTICOLELE DESPRE PROTESTELE DIN TURCIA
Prima victorie a pieţei în faţa lui Erdogan
Premierul Recep Tayyip Erdogan a dat înapoi duminică şi a anunţat că nu va mai construi un mall în Piaţa Taksim, însă acest gest nu a pus capăt protestelor naţionale.
Pe cine se sprijină „regimul Erdogan“
Contestată acum în stradă de segmentul liberal al societăţii turce, timp de aproape un deceniiu guvernarea premierului Tayyp Recep Erdogan s-a bazat pe largi victorii electorale, obţinute mai ales în zonele rurale, conservatoare, dar şi în cele urbane, antreprenoriale.
EDITORIAL Proteste în Turcia: de ce ţine MAE cu poliţia turcă?
Ministerul român de Externe pur şi simplu cauţionează o intervenţie poliţienească larg criticată drept excesivă. Cel puţin aşa se exprimă.
Preşedintele Abdullah Gul şi premierul Tayyip Erdogan au viziuni diferite când vine vorba de protestele ce au cuprins cele mai importante oraşe din Turcia.
Context Politic: Piaţa Taksim vs. Piaţa Universităţii (începuturi)
Notă: majoritatea textelor preluate mai jos sunt de vineri seara / sâmbătă dimineaţa. Deja atunci manifestaţiile din Turcia erau cu un ordin de mărime faţă de ce am avut noi în România şi la fel erau şi represiunile. Sâmbătă seara, conform unor rapoarte, vorbeam deja de două ordine de mărime peste ce am avut în România, adică sute de mii de oameni.
Protestatarii din Turcia au creat o campanie pe site-ul de crowdfunding Indiegogo pentru a strânge banii necesari cumpărării unei pagini de publicitate în ziarele „New York Times“ sau „Washington Post“.
Atunci când Recep Tayyip Erdogan vindea simiţi şi limonadă pe străzile vechiului Istanbul, Turcia era prinsă într-un vârtej de lovituri de stat date cu ajutorul armatei. Ţara tânjea la marginea Europei, iar turcii tradiţionalişti erau consideraţi pătura inferioară a societăţii. În 2011, ţara condusă de politicianul condamnat la închisoare pentru declaraţiile extremiste avea una dintre cele mai mari rate mondiale de creştere economică.
Cum au apărut protestele în Turcia după decenii de linişte politică şi prosperitate
Chiar şi în acest moment, mii de turci continuă să protesteze faţă de guvern şi de acţiunile sale profund nedemocratice. Televiziunile locale transmit imagini cu atacurile brutale ale poliţiei împotriva demonstranţilor paşnici care au ajuns să-şi verse năduful în Piaţa Taksim din Istanbul.
Cursul de schimb al monedei naţionale a Turciei şi acţiunile companiilor autohtone au fost afectate negativ de incidentele violente care s-au amplificat în ultimele zile, reflectând îngrijorarea pieţelor internaţionale faţă de problemele din Turcia.
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a făcut apel la calm luni, după un sfârşit de săptămână marcat de proteste violente, cerând oamenilor să nu se lase provocaţi de manifestaţii organizate, în opinia sa, de „elemente extremiste”, transmite Reuters. Erdogan a spus că serviciile secrete turce investighează posibila implicare a unor ţări străine în organizarea protestelor din ultima săptămână.
FOTO VIDEO Protestele din Turcia, în imagini
Protestele din Turcia, declanşate sâmbătă în Piaţa Taksim din centrul Istanbulului, s-au extins în peste 60 de oraşe. Mai bine de 1.700 de oameni au fost reţinuţi de forţele de ordine în primele trei zile de manifestaţii, iscate pe fondul unui protest ecologist susţinut faţă de construirea unui mall în Piaţa Taksim.
Protestele violente din toată ţara l-au făcut pe premierul turc Recep Tayyip Erdogan să dea înapoi în ceea ce priveşte mall-ul care urma să fie construit în cazarma ce va înlocui piaţa Taksim din Istanbul. Erdogan, care este tot mai des criticat pentru „islamizarea” ţării, a anunţat că va construi o moschee în simbolica piaţă, scrie pe prima pagină de luni a cotidianului turc „Hurriyet”.
Zeci de mii de oameni au luat cu asalt bulevardele celor mai importante oraşe din Turcia şi s-au bătut cu poliţia începând cu noaptea de duminică şi până în zorii zilei de luni. Au fost cele mai dure confruntări după patru zile de proteste.
Mai mulţi protestatari turci s-au luptat cu poliţiştii din Istanbul încă de la primele ore ale zilei de luni. Unele dintre sediile locale ale Partidului Dreptăţii şi Dezvoltării, condus de premierul Recep Tayyip Erdogan, au fost incendiate duminică noapte, marcând intrarea în cea de-a patra zi de proteste violente.
Protestele care au avut loc pe Bulevardul Istikal, centrul vibrant al Istanbului, acolo unde sunt cele mai importante magazine si locurile de distracţie ale turcilor, nu înseamnă chiar ceva nou.
Piaţa Taksim este una dintre emblemele oraşului Istanbul. Aici este locul in care locuitorii se adună fie la petrecerile de Revelion, fie ori de câte ori doresc să îşi ceară drepturile.
VIDEO De ce au dat foc turcii Istanbulului
O manifestaţie ecologistă, declanşată în urmă cu o săptămână la Istanbul, s-a transformat într-o mişcare anti-guvernamentală de proporţii ce s-a extins în aproape toată ţara.
EDITORIAL: Suleyman contra premierului Erdogan
„Ei spun că masacrăm copacii. Noi am plantat aproximativ două miliarde de copaci“, spune premierul Erdogan (citat de CNN) în timp ce nu înţelege – sau se face că nu înţelege – de ce au ieşit oamenii furioşi în centrul oraşului Istanbul. Oamenii îşi cer drepturile, iar politicianul le răspunde „veniţi să-mi număraţi copacii!“. Este un tip de discurs arogant care cred că vă sună cunoscut, scrie Liviu Iolu, jurnalist, pe blogul său de pe adevarul.ro.
VIDEO „Suleyman Magnificul“, în mijlocul protestatarilor din Turcia
Printre manifestanţi, jurnaliştii l-au surprins pe actorul Halit Ergenc, care-l interpretează pe sultanul Suleyman, în serialul „Suleyman Magnificul”.
Cenzura mass-media din Turcia creează dezinformare şi confuzie printre cetăţeni
Protestele din Turcia au trecut la un alt nivel odată cu încălcarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, în timp ce administraţia premierului Recep Erdogan abuzează de putere. Mare parte din turci sunt privaţi de informaţii, mass-media şi reţelele sociale fiind cenzurate, ceea ce a creat confuzie în rîndul cetăţenilor.
Gazele lacromigene, furtunurile cu apă şi scandările au pus stăpânire pe Istanbul. La scurt timp, protestele au cuprins şi alte oraşe, ca Ankara, Izmir, Bodrum. Moldovenii care se află în aceste zile în Turcia spun că au simţit gazul lacrimogen care a fost împrăştiat în cantităţi mari.
FOTO VIDEO Cum s-a transformat protestul ecologist din Turcia într-unul antiguvernamental violent
Zeci de răniţi şi aproape o mie de persoane arestate. Acesta este bilanţul a două zile de confruntări violente cu poliţia în numeroase oraşe ale Turciei, unde o manifestaţie împotriva planurilor de renunţare la un parc din Istanbul s-a transformat într-o mişcare antiguvernamentală de proporţii.
Se încarcă comentariile...
