Unde vor ajunge Malev şi MOL

Budapesta negociază cu Moscova pentru a ajunge la un acord asupra unor subiecte de cooperare bilaterală. Capitalizarea companiei aeriene Malev şi a celei petroliere MOL ocupă un loc special în aceste discuţii. La sfârşitul lunii februarie 2010, datoria Malev se ridica la 259 de milioane de euro.

Aflată în  pragul falimentului, fostul Executiv maghiar a decis să renaţionalizeze compania aeriană care fusese vândută în 2007 societăţii AirBridge, deţinută de miliardarul rus Boris Abramovici, pentru numai 730.000 de euro. După falimentul omului de afaceri rus, banca rusească Vnesheconombank a intrat în posesia majorităţii acţiunilor companiei. Acum, statul ungar deţine 95 la sută din capitalul Malev. Pentru a ajunge aici, Ungaria a procedat la majorarea capitalului social al companiei, prin convertirea datoriilor în acţiuni.

Recent, Tamas Fellegi, ministrul Dezvoltării, a anunţat că poartă discuţii cu un investitor strategic care deţine mijloacele necesare pentru a asigura dezvoltarea pe termen lung a companiei aeriene ungare. Săptămâna trecută, în timpul vizitei sale în China, premierul Viktor Orban s-a întâlnit cu şeful grupului Hainan Airlines, dar Executivul de la Budapesta poartă negocieri şi cu investitori turci. În discuţiile cu Moscova privind viitorul Malev s-a pus şi problema stocării de gaz rusesc pe teritoriul Ungariei. Peste câteva zile, după întâlnirea dintre premierii Putin şi Orban, când se va discuta şi despre problema aprovizionării cu gaz a Europei de Est, se va afla mai clar cum stau lucrurile.

Ungaria este dependentă în proporţie de 80 la sută de gazul rusesc. Confruntată cu această situaţie, Budapesta are tot interesul să sprijine proiectul Nabucco, oleoductul ce va aduce gaz non-rusesc, din zona Mării Caspice. Acest proiect irită Moscova şi susţinătorii gazoductului South Stream. Viitorul Malev este strâns legat de problema dependenţei energetice a Ungariei.

Dacă Orban vrea ca Malev să rămână o companiei aeriană naţională, el trebuie să accepte dependenţa ţării sale de gazul rusesc. Tamas Fellegi a negat că Guvernul maghiar a purtat discuţii cu investitori ruşi dornici să cumpere acţiuni la MOL. El a spus că poziţia Guvernului nu s-a schimbat : nu  vrea o companie maghiară de importanţă strategică în mâini străine. Executivul este într-o postură ingrată: aceea de a apăra societăţile maghiare de atacurile din străinătate şi totodată să-şi obţină independenţa energetică.