Top 100 FP România/ 2014 - categoria Educaţie, versiunea extinsă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
În cadrul Galei FP România 2015, Liceul Lauder-Reut, reprezentat de doamna Tova Ben Nun-Cherbis, a primit Premiul FPR 2015 pentru Educaţie, pentru unicităţile din programa sa - de replicat şi în alte şcoli şi licee din ţară. (Foto: Sorin Stana)
În cadrul Galei FP România 2015, Liceul Lauder-Reut, reprezentat de doamna Tova Ben Nun-Cherbis, a primit Premiul FPR 2015 pentru Educaţie, pentru unicităţile din programa sa - de replicat şi în alte şcoli şi licee din ţară. (Foto: Sorin Stana)

Avem dascăli care ţin lumina educaţiei aprinsă prin sate. De anul trecut avem şi un sistem de plasare a unor educatori supercalificaţi în comunităţi altfel defavorizate. Avem licee cu programe unice, de replicat – şi o nouă colecţie de medalii la olimpiadele internaţionale. Avem absolvenţi redutabili, în ţară şi în străinătate. Avem educatori pentru copiii supradotaţi – şi executivi care pledează pentru etică în afaceri.

Fragment din lista Top 100 FP România/ 2014, publicată în ediţia FPR nr 44 (feb/ mar 2015) - versiune extinsă faţă de print.

Vedeţi şi Premiile FP România 2015 - înmânate în cadrul Galei FP România 2015.


1 – Acxente Leucian

Învăţător

Pentru devotamentul faţă de elevi.

Învăţătorul unui cătun hunedorean a primit anul trecut Ordinul Meritul pentru Învăţământ – în grad de Cavaler, pentru „întreaga sa carieră închinată şcolii româneşti, pentru dăruirea cu totul excepţională de care a dat dovadă în susţinerea actului de educaţie la nivel preuniversitar”. Domnul Acxente Leucian predă de 35 de ani – ultimii 14 i-a petrecut la şcoala primară din satul Bulzeştii de Sus, judeţul Hunedoara. Pentru că doar patru copii din toate cele nouă sate ale comunei Bulzeşti mai sunt înscrişi în ciclul primar, şcoala nu a beneficiat de un microbuz şcolar. Aşa că de doi ani dascălul este şi şofer pentru elevi: „Copiii coboară doi-trei kilometri din satele unde stau, până la drumul judeţean. De acolo îi iau eu, cu maşina personală, şi îi duc la şcoală, iar la terminarea cursurilor se face traseul în sens invers", explica dascălul, citat de zhd.ro. „Şcoala are de fapt trei angajaţi: eu, femeia de serviciu cu jumătate de normă şi un contabil, tot aşa cu o jumătate de normă. Mai vine o profesoară o singură dată pe săptămână să predea franceza şi religia”, a mai spus învăţătorul, citat de gîndul.info. Bugetul şcolii este de 4.000 de lei pe lună, pentru salarii şi cheltuieli materiale. „Noi, dacă n-avem nici internet, la ce să folosim manualele digitale?”, se întreabă învăţătorul.

notabil
•    Programul „Fiecare Copil în Grădiniţă”, lansat de Asociaţia OvidiuRom în 2010 a condus la o creştere a numărului de copii din familii cu venituri reduse care s-au înscris la grădiniţă, precum şi a dublării frecvenţei participării acestora la activităţile educaţionale faţă de perioada anterioară. Succesul se datorează „tichetelor sociale” de 50 de lei pe lună pe care le primesc părinţii, condiţionat de prezenţa zilnică a copiilor la grădiniţă. În prezent, programul include 2.200 de copii, în 45 de comunităţi din 11 judeţe. Asociaţia OvidiuRo a anunţat anul trecut şi primele 18 proiecte locale de sănătate şi educaţie în sănătate care vor beneficia de finanţare din partea companiei farmaceutice GSK România, în cadrul componentei de sănătate a proiectului. Proiectele vor fi derulate in unele dintre cele mai sărace comunităţi din România şi vor contribui la soluţionarea unora dintre cele mai stringente probleme de sănătate şi igienă ale copiilor locului.


2 – Profesorii şcolii din comuna Mărişel

Pentru educaţie de calitate la ţară.


În urmă cu peste un an, ziarul gîndul.info descoperea în creierii Apusenilor un caz-şcoală despre cum se poate face carte şi la sate. În primul rând cu educatori dispuşi chiar la sacrificii pentru această vocaţie. Mirela Miron locuieşte în Cluj-Napoca şi face peste 100 de kilometri, dus-întors, ca să-i înveţe limba română pe copiii şcolii din comuna Mărişel, din judeţ. Deşi are doi copii acasă, uneori rămâne în sat, pentru că trei ore dus, trei întors este prea obositor – rămâne şi pentru că a organizat acolo un mic atelier de cusut ii cu fetele din clasele mai mari. Doamna Miron a intrat în învăţământ de puţini ani, ca absolventă a două facultăţi de profil – Limbi Clasice şi Litere. La început a lucrat, şapte ani, în publicitate. „La 30 de ani mi-am pus întrebarea «ce fac eu, de fapt?», şi mi-am răspuns că fac bani pentru firmă. Mi-am adus aminte că am o bibliotecă în mintea mea, că pot să ofer ceva şi că pot să am satisfacţii, chiar dacă nu sunt bine plătită. A fost greu la 30 de ani, dar am început a doua facultate şi după absolvire am intrat în învăţământ. Au urmat examene, cursuri de formare, titularizare. A fost greu să trec de la un salariu mare şi de la maşina de serviciu, la un salariu de 900 de lei lunar. Nu am resimţit asta nici ca pe un regres, nici ca o depresie. Spun doar că a fost dificil", a povestit profesoara Mirela Miron pentru gîndul. „Nu regret nicio clipă hotărârea luată. A meritat să fac acest pas, pentru că se poate lucra cu copiii din Mărişel. În plus, îmi place zona, îmi place şcoala, colegii, oamenii. Mie îmi place profesia pe care o am, cred că o fac bine şi cred că am ceva de oferit."
La fel vorbeşte şi directoarea şcolii din Mărişel, Dana Mirela Feneşan, care a venit aici în urmă cu mulţi ani ca să predea Chimia şi Fizica. „Nu cred că aş fi ajuns directoare într-o şcoală de oraş. Nu-mi vine să cred câte lucruri frumoase am făcut în această şcoală, cu aceşti copii de la munte şi am zis întotdeauna că, dacă îţi place ceea ce faci şi pui suflet, oriunde poţi să te dezvolţi şi să îţi faci meseria şi să găseşti satisfacţii."
Notă: La şcoala din Mărişel ziua începe la ora 9 fix, cu elevii încolonaţi în curte, pe clase – mai relata gîndul. Întâi se cântă „Deşteptă-te, române!", apoi copiii se întorc către biserica din vecinătate şi spun, în cor, „Împărate ceresc". Altminteri, graţie unei finanţări a Băncii Mondiale pentru Guvernul României, şcoala din Mărişel are acum sistem video de supraveghere, internet prin fibră optică, calculatoare, gresie, parchet şi uşi noi.

de urmărit
•    Ministerul Educaţiei a anunţat anul trecut că elevii din 500 de şcoli din mediul rural vor beneficia gratuit de table, piese şi manuale pentru opţionalul de şah, care se poate organiza la nivelul învăţământului primar.


3 – Teach for Romania

ONG

Pentru plasarea unor profesori foarte bine pregătiţi în comunităţi defavorizate.

Educaţia de calitate, mai ales în ciclul primar şi gimnazial, asigură opţiuni de calitate în viaţă – dar educaţia de calitate necesită şi educatori de calitate. Organizaţia Teach for Romania (TfR) implementează şi în ţara noastră un model american de furnizare a educaţiei de calitate în comunităţi defavorizate. TfR selectează tineri cu rezultate academice bune, cu abilităţi de leadership şi cu „o motivaţie puternică de a produce un impact pozitiv” – chiar dacă profesoratul nu e prima lor opţiune de carieră. Cei selectaţi participă la un program de dezvoltare, descris ca „asemănător unui MBA la o universitate internaţională”, în cadrul căruia formatori din companii relevante susţin programe de coaching personalizate. Finalmente, cei care ajung să predea în sistemul TfR primesc, pe lângă salariul standard oferit prin contractul de muncă cu şcoala, burse, asigurări medicale private şi transport gratuit, sau sprijin pentru cazare în cazul în care trebuie să se mute în mediul peri-urban ori rural – plus abonamente 3G. Pe lângă activitatea din şcoli, educatorii TfR vor fi implicaţi şi în activităţi extracurriculare, în proiecte cu impact pozitiv în comunitate. Contractul cu TfR este de doi ani, dar organizaţia consideră că alumnii săi se vor regăsi printre viitorii lideri ai societăţii şi vor avea un impact semnificativ inclusiv asupra reformei educaţionale din România. De partea lor, şcolie selectate în programul TfR pot accesa programe de formare sau consultanţă în diversificarea activităţilor şi metodelor pedagogice.
Pe baza unui protocol încheiat cu Ministerul Educaţiei, programul Teach for Romania a debutat toamna trecută, cu 18 cadre didactice care predau acum Limba română, Istorie, Biologie şi Chimie, Matematică, Limbi străine în câteva şcoli primare şi gimnaziale din Muntenia şi Oltenia. Echipa Tfor Romania îşi propune ca până în anul şcolar 2016–2017 să acopere, pe diverse niveluri de studii, toate zonele ţării – deci recrutează mai departe, tineri potriviţi şi şcoli interesate.

notabil
•    Manuela Prăjea, profesoară de Matematică, este singurul dascăl român care a primit distincţia „Claes Nobel“, în 2011. Doi ani mai târziu, directoarea Colegiului Naţional Traian din Drobeta-Turnu Severin, liceul la care şi ea a fost elevă, a primit titlul de „profesorul anului“ din partea Societăţii de Ştiinţe Matematice din România, pentru merite excepţionale în pregătirea elevilor la matematică şi pentru „contribuţia adusă la dezvoltarea activităţilor matematice“.
•    În anul şcolar 2013-2014, profesoara Lucia Copoeru a predat Istoria la toate clasele de a XII-a din Liceul teoretic Gheorghe Şincai din Cluj-Napoca. Dintr-un total de 98 de elevi, 42 au obţinut nota 10 la proba de Istorie la Bacalaureat, iar 27 au luat peste 9.50 – dintre cele trei eleve care au obţinut 10 la Bac, una s-a înscris chiar la Facultatea de Istorie.


4 – Liceul Lauder-Reut

Pentru unicităţile din programă.

Elevii Liceului Lauder-Reut din Bucureşti urmează, din anul 2006, cursuri acreditate de diplomaţie şi relaţii internaţionale – alături de cursuri de afaceri, media, comunicare, negociere, dezbateri şi vorbire publică – în cadrul unui program interdisciplinar de educaţie timpurie în aceste domenii. Ideea Fundaţiei Ronald S. Lauder şi a Complexului Educaţional Lauder-Reut este că educaţia formală trebuie completată cu o educaţie informală interdisciplinară, cât mai adaptată nevoilor actuale ale societăţii. „Elevii noştri urmează cursurile de diplomaţie în decursul a trei ani din cei patru ani de liceu, datorită parteneriatului exclusiv academic pe care Fundaţia Ronald S. Lauder l-a încheiat cu cu Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Diplomatic Român, Şcoala Internaţională Raphael Recanati, Şcoala Lauder de Diplomaţie şi Strategii din Israel, Consiliul Britanic din România, Şcoala de Afaceri Lauder de la Viena, Institutul de Ştiinţe Weizmann din Israel, Universitatea din Bucureşti, Universitatea Politehnică, Asociaţia pentru Dezbateri din România", a explicat Tova Ben Nun-Cherbis, preşedinta Fundaţiei Ronald S. Lauder România şi a Şcolii Lauder-Reut, citată de Curierul Naţional.
Primăvara trecută, pentru al 3-lea an consecutiv, elevii Complexului Educaţional Lauder-Reut, i-au invitat şi găzduit pe colegii din alte 22 şcoli şi licee bucureştene şi dintr-o şcoală din Israel la Conferinţa Lauder de diplomatie şi afaceri internaţionale denumită „2Day Ambassador" – o incursiune în lumea diplomaţiei, prin stagii de o zi în ambasade străine din România, întâlniri, sesiuni de lucru, dezbateri, simulări şi dialoguri interactive cu diplomaţi, experţi şi personalităţi de prim rang. Este un demers educaţional unic în România, şi nu numai, care are ca scop promovarea studiului timpuriu al diplomaţiei, comunicării publice şi afacerilor internaţionale printre elevii de liceu şi din clasele terminale de gimnaziu. A patra ediţie a Conferinţei, derulată în acest martie, include 20 de şcoli bucureştene şi licee din Israel, Ungaria, Bulgaria şi Federaţia Rusă şi care a cooptat cu succes în acest demers educaţional autorităţile române – Camera Deputaţilor, Ministerul Afacerilor Externe, al Educaţiei şi al Culturii, Primăria locală, Institutul Diplomatic Român – şi 15 ambasade străine la Bucureşti.
Prezent la ediţia din 2014 a conferinţei, Bogdan Aurescu, pe atunci Secretar de Stat, a rememorat relaţia ministerului cu şcoala: „Ideea organizării unei astfel de conferinţe s-a dezvoltat natural, în urma deciziei Şcolii Lauder-Reut de a introduce cursuri de diplomaţie şi relaţii internaţionale pentru elevii de liceu, acum opt ani. A fost o decizie curajoasă, întrucât era vorba de un teren cu totul nou şi neexplorat. Ministerul Afacerilor Externe a recunoscut imediat importanţa acestui program şi şi-a oferit susţinerea".
Notă. Este vorba despre un liceu scump. De aceea, Fundaţia Ronald S. Lauder a iniţiat în urmă cu patru ani un program de 10 burse integrale prin care elevii din Sectorul 3 al Capitalei pot studia la Liceul Lauder-Reut – anul acesta prima promoţie a acestor bursieri vor susţine Bacalaureatul.

notabil
•    Uniunea Profesorilor de Informatică din România (UPIR) a fost selectată anul trecut pentru proiectul InfoEducaţie, un concurs interdisciplinar, având ca teme programarea şi ştiinţele informatice. Prin RISE Awards, UPIR va primi o finanţare de 15.000 de dolari. La care se adaugă un sprijin din partea Google Zurich, în valoare de 5.000 dolari.

de urmărit
•    Universitatea Valahia din Târgovişte în parteneriat cu universităţile din Agder şi Oslo (Norvegia), Televiziunea Naţională Norvegiană, Ambasada Republicii Lituania în România, Asociaţia Română pentru Studii Baltice şi Nordice şi Peace Action Training and Research Institute of Romania, organizează Şcoala de vară COOLPEACE, ale cărei cursuri îşi propun să formeze competenţe pentru specialişti români în domeniul studiilor baltice şi nordice: istorici, jurnalişti, translatori, manageri şi intermediatori culturali.


5 – Olimpicii internaţionali ai anului 2014

Pentru aportul la tezaurul naţional de medalii olimpice ştiinţifice.

Anul 2014 a fost unul de mare succes pentru participarea elevilor români la olimpiadele internaţionale: au intrat în competiţii 260 de elevi, de la 126 de şcoli din toată ţara, iar participanţii au revenit cu peste 50 de medalii de aur şi de premii I. Au existat olimpici internaţionali chiar şi la materii care nu se predau în învăţământul românesc.
Strigarea unei mari părţi a catalogului olimpicilor internaţionali români ai anului trecut ar suna aşa.
•    Matematică: Măgălie Andreea (aur), Diaconu Simona (aur), Ion Filip Alexandru (aur), Mihalcu Alexandru (aur), Pascadi Alexandru (aur), Spătaru Ştefan (aur), Ploscaru Ioan Laurenţiu (aur), Muscă Paul Gabriel (argint), Pripoae Silvia Elena (argint), Andronache Teodor Andrei (argint), Bocanu Marius (argint), Ivan Marina Romina (Bronz), Lucescu Theodor Răzvan (bronz), Tudose Ştefan Rareş (argint), Bud Viorel Andrei (argint).
•    Fizică: Frunză Cristian-Alexandru (aur), Eniceicu Dan Ştefan (aur), Găitan Gabriel (bronz), Stănescu Mălin Octavian (argint).
•    Chimie: Bîzgă Nicolescu Radu Costin (aur), Filip Maria Andreea (aur absolut), Ivan Ştefan Bogdan (aur), Iliescu Andrei (aur), Râclea Robert Cristian (aur), Călugăru Dumitru (aur), Mandric Vlad Mihai (argint), Anastase Diana Ioana (argint), Negreanu Dragoş Gabriel (bronz).
•    Informatică: Heidelbacher Andrei (aur), Andreescu Mihai Iulian (aur), Buhai Rareş Darius (aur), Gramatovici Paul Andrei (aur), Ionescu Teodor Stelian (aur), Marian Darius (aur), Bud Viorel Andrei (aur), Gheorghe Mihai Dan (argint), Ţiplea Tudor Petru (argint), Szasz Radu Andrei (argint), Velea Alexandru (argint).
•    Astronomie şi Astrofizică: Crăciun Iustina (aur), Cuceu Andrei Alexandru (aur), Turcu Denis (aur), Creţu Tudor Costel (aur), Răduc Andrei Cătălin (aur), Draghiş Paul Andrei (aur), Miriţescu Cătălina Ana (argint), Roşca Mălina (bronz), Ionescu Augustin (argint), Suciu Tudor (argint), Jitaru Andra Gabriela (bronz).
•    Ştiinţele Pamântului: Dobrin George Costin (argint), Catana Diana Andreea (bronz), Murariu Adrian Gabriel (argint), Zancă Alexandru (argint).

notabil
•    Publicaţia online HotNews.ro şi the group, cel mai mare grup de comunicare românesc, au derulat în prima parte a anului trecut campania editorială „Prima Olimpiadă Internaţională de Matematică, România, 1959”, cu sprijinul Societăţii de Ştiinţe Matematice din România. Secţiunea respectivă de pe hotnews.ro a adunat un tom de interviuri cu olimpicii români medaliaţi de atunci încoace şi infografice cu momentele esenţiale ale participării României la această competiţie educaţională.

de urmărit
•    România trebuie să investească în educaţie, având în vedere că, deşi există şi zone de excelenţă, 15%-20% din populaţie nu are nivelul elementar de educaţie, de şcoală generală, a recomandat directoarea de ţară pentru România a Băncii Mondiale, Elisabetta Capannelli, la Bucharest Forum 2014.


6 – Florin Colceag

Profesor

Pentru cultivarea abilităţilor înalte ale copiilor.

Prof. dr. Florian Colceag este matematician şi economist, autor de studii în domeniul complexităţii şi formator de formatori în psihopedagogie, membru al Clubului de la Roma – şi preşedinte al Institutului Român pentru Studii şi Cercetări Avansate Gifted Education (IRSCA). De mulţi ani se ocupă de minţile unora dintre copiii supradotaţi din ţara noastră. Potrivit profesorului, în România aceştia ar fi cam 200.000 – abia jumătate dintre aceştia vor performa însă în viaţă şi în cariera profesională; ceilalţi se pierd, din cauza incapacităţii sistemului educaţional, apoi a societăţii, de a le valorifica talentele. De aceea IRSCA Gifted Education dezvoltă programe de sprijinire a acestor copii şi tineri cu abilităţi înalte. „Promovăm <<the linked world>>, unde fiecare competenţă, valoare şi fiecare talent este încurajat şi impulsionat să gândească liber, să se dezvolte plenar, să se afirme personal cu demnitate şi integritate şi să-şi găsească locul într-o contribuţie unică în folosul umanităţii, pentru progresul economic, social, spiritual şi cultural.” – afirmă Misiunea organizaţiei. În 2005, IRSCA Gifted Education a fondat EDUGATE – Consorţiul Român pentru Educaţia Copiilor şi Tinerilor Supradotaţi şi Talentaţi, care „să coaguleze eforturile reprezentaţilor societăţii civile, ai mediului de afaceri şi instituţional într-un prim program naţional de gifted education”. Anul trecut a lansat formatul „Kogaion Gifted Academy - prima Academie de Cunoaştere şi Inteligenţă Integrată şi Complexă din România”. Dincolo de formule şi manifeste, profesorul Colceag, adeptul unor metode netradiţionale în educaţie, îşi ţine o mare parte din lecţii în grădina casei sale de la Mogoşoaia... În ultima vreme a fost văzut şi la tv, cu idei la fel de neconforme: „Noi nu suntem neamul ăla de oportunişti puşi pe jaf pe care îl vedem la televiziuni. Faptul că televiziunile îi promovează pe aceştia e una dintre problemele noastre contemporane grave, dar, de fapt, noi suntem altfel. (…) Cel mai important moment din istoria României încă nu a apărut. Cel mai important moment din istoria României va fi acela când oamenii vor renunţa să mai fie în halul ăsta de egoişti, de oportunişti şi de doritori de câştiguri uşoare şi se vor apuca să lucreze pentru binele ţării.”

notabil
•    România ocupă ultimele locuri la competitivitate, inovare sau competenţe cheie în UE. Specialiştii susţin că educaţia pentru leadership ar fi cheia problemei – potrivit noii programe şcolare, elevii români vor avea cursuri de dezvoltare personală de la 6 ani şi până la clasa a II-a.

de urmărit
•    Vara trecută, fostul Comisar European pentru Agenda Digitală, Neelie Kroes, şi Comisarul pentru Tineret şi Educaţie, Androulla Vasiliou, au trimis o scrisoare comună celor 28 de miniştrii naţionali ai Educaţiei din UE, îndemnându-i să dea fiecărui copil posibilitatea de a dezvolta abilităţi de bază în programare.


7 – Facultatea de Inginerie Aerospaţială

Pentru traiectoriile pe care îşi propulsează absolvenţii.

Industria aeronautică din România nu s-a prăbuşit complet, iar învăţământul de profil produce mai departe inginerii necesari. Air Navigation Convention 2014, un eveniment organizat de studenţii de la departamentul de Air Navigation al Facultăţii de Inginerie Aerospaţială din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti, a atras o binemeritată atenţie asupra acestei facultăţi. Alături de studenţii şi profesorii de la Air Navigation, la eveniment au fost prezenţi şi o serie de experţi din domeniul aviaţiei şi ingineriei aerospaţiale, profesori şi studenţi din mari centre universitare europene, reprezentanţi ai unor companii – între care EUROCONTROL, ALOFT Aviation Consulting, BBA Aviation, ICAO, DFS, AustroControl, apoi ROMATSA, Fokker Engineering Romania, EURO AVIA, Regional Air Support şi Autoritatea Aeronautică Civilă Română. A absentat doar ministrul delegat pentru învăţământul superior, care ar fi trebuit să deschidă lucrările – a constatat jurnalistul Cristian Unteanu, prezent acolo din partea Adevărul: „Păcat, pentru că ar fi putut să-l asculte, spre exemplu, pe Mihai-Bogdan Nasulea, unul dintre entuziaştii studenţi organizatori, preşedintele secţiei din Bucureşti a EUROAVIA, organizaţia europeană a studenţilor în inginerie aerospaţială, care argumenta oportunităţile deschise de acest eveniment: studenţii din anul III au prilejul de a negocia stadii de pregătire de vară în mari unităţi de profil naţionale sau internaţionale, iar celor din anul IV li se organizează prezentări pentru locurile de muncă cu oferte directe.”
Ca urmare a calităţii studiilor, 40 din cei 200 de absolvenţi de până acum de la Air Navigation au fost deja ofertaţi pe pieţe străine. De altfel, la eveniment au participat şi specialişti români care ocupă poziţii-cheie în mari companii internaţionale din domeniul aeronautic.

notabil
•    Facultatea de Limbi Moderne din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara este singura universitate din România care a intrat în Top 200 al celor mai bune specializări din lume, potrivit QS World University Rankings by Subject 2014.
•    10 universităţi din România au intrat în noul clasament al universităţilor la nivel global, realizat de Uniunea Europeană cu fonduri europene în valoare de 2 milioane de euro, a anunţat comisarul european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret, Androulla Vassiliou. Noua clasificare „U-Multirank” evaluează performanţa a peste 850 de instituţii de învăţământ superior din întreaga lume. Instituţiile de învăţământ superior din România, cuprinse în clasamentul european, diferit faţă de topurile internaţionale existente(QS, Times Higher Education, Shanghai), sunt: Universitatea Babeş-Bolyay din Cluj-Napoca, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Academia Navală "Mircea cel Bătrân", Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, Academia de Studii Economice Bucureşti, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, Universitatea Bucureşti, Universitatea Petroşani, Universitatea de Vest Timişoara, potrivit Agerpres. Spre deosebire de clasamentele tradiţionale internaţionale, evaluările „U-Multirank” se bazează pe cinci indicatori de performanţă: reputaţia pentru cercetare, calitatea predării, orientarea internaţională, succesul transferului de cunoştinţe şi angajamentele regionale. Totodată, noul clasament ia în considerare şi opiniile a 60.000 de studenţi de la universităţile participante. În acest fel, evaluarea se face în funcţie de performanţa de ansamblu, evitându-se clasamentele simpliste, care pot duce la "comparaţii înşelătoare între instituţiile de diferite tipuri sau care maschează diferenţe semnificative de calitate între cursurile de la aceeaşi universitate".

de urmărit
•    Începând din acest an universitar, 20 de studenţi ai Masteratului de EU Communication & Governance (în engleză) organizat la SNSPA vor beneficia, în al doilea semestru, de un stagiu de o săptămână la Institute for European Studies, din cadrul Vrije Universiteit Brussels. Stagiul include cursuri despre instituţiile Uniunii, politicile europene sau procesele de decizie din cadrul UE şi vizite de lucru la Comisia Europeană, Parlamentul European sau Consiliul European. Stagiul este finanţat integral printr-un proiect POSDRU implementat de Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA.
•    La Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca a fost înfiinţat anul trecut primul institut de studii armene din Europa Centrală şi un prim institut de studii indiene din România.
•    Politehnica din Bucureşti a anunţat anul trecut că va construi un institut de cercetare de 40 de miloane de euro cu bani europeni.


8 – Premianţii LSRS pentru anul 2014

Pentru alimentarea rezervei de cadre a ţării.

În cadrul Galei Ligii Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) din acest ianuarie, Raluca Ada Popa a fost desemnată Studentul Român al Anului din Străinătate – este doctor în informatică, a fost premiată pentru cea mai buna teză de doctorat în informatică la MIT, iar anul acesta va începe să predea la Universitatea Berkeley. Wow!
Studentul Român al Anului în Europa la nivel post-universitar: Alexandra-Maria Bocşe – este doctorandă la Universitatea Cambridge, unde studiază securitatea energetică europeană, este şi coordonatoarea Centrului pentru Studii Europene al respectivei universităţi, este cercetătoare la diverse centre de cercetare şi publicaţii, este şi lector la King’s College London.
Studentul Român al Anului în Europa la nivel universitar: Sergiu Iliev – studiază inginerie aerospaţială la Imperial College London şi îşi doreşte să devină astronaut, al NASA.
Carla Baricz, Studentul Român al Anului în America de Nord la nivel post-universitar – plecată de la vârsta de 10 ani în Statele Unite, este doctorandă la Universitatea Yale, unde se concentrează pe studii asupra literaturii renascentiste.
Mădălina Vlăsceanu, Studentul Român al Anului în America de Nord la nivel universitar – studiază la Universitatea Rochester, unde a primit o bursă de studii integrală.
Studentul Român al Anului pe alte continente: Viorica Raluca Contu – este doctorandă la departamentul de neurologie al Universităţii Yamanashi din Tokyo şi cercetătoare la Institutul Naţional de Neuroştiinţe din Tokyo.
Ionuţ Alexandru Budişteanu a fost desemnat Studentul Român al Anului din România – cu multe premii pentru inventică acasă, în prezent studiază informatica la Universitatea Bucureşti şi, desigur, lucrează la un robot industrial.
Antonela Vieriu, Studentul Român ERASMUS al Anului – este studentă, în anul VI, la Facultatea de Medicină şi Farmacie Grigore T. Popa din Iaşi.
Iar Alecsandra Raluca Drăgoi a primit Premiul Special în Arte – în prezent este masterandă la Universitatea Westminster, la Fotografie Documentară şi Fotojurnalism.

notabil
•    Studenţii Universităţii din Bucureşti vor putea participa la programele de dezvoltare personală The Duke of Edinburgh’s International Award Romania, utilizat în peste 140 de ţări şi teritorii – programul include activităţi de voluntariat care le dezvoltă tinerilor încrederea în sine, talentele abilităţile, performanţele, „mărindu-le astfel şansele de angajare”.


9 – Umanager

Pentru cultivarea încrederii în şi între oamenii de afaceri.

Patru figuri onorabile ale business-ului din România ţin, atât altor oameni de afaceri, dar mai ales studenţilor şi liceenilor interesaţi să-şi construiască o carieră în business, prelegeri nu de antreprenoriat, ci de ledearship moral. Cei patru au lansat în 2012 proiectul Umanager, de „susţinere a eticii în afaceri şi de creştere a gradului de încredere a tinerilor întreprinzători în parteneri şi în mediul de afaceri autohton”. Practic, e vorba de conferinţe şi ateliere interactive, trimestriale, susţinute de constructorii unor afaceri durabile în România. Toamna trecută, de exemplu, Centrul de Oratorie şi Dezbateri din Universitatea Româno-Americană, un proiect dezvoltat în contextul POSDRU, a luat Umanager ca partener pentru un curs interactiv pe teme legate de business şi etică.
Cei patru fondatori ai acestui program de formare alternativă/ continuă sunt Septimiu Postelnicu – vicepreşedinte executiv al diviziei Global Banking Services a UniCredit Ţiriac Bank, Wargha Enayati – fondator al Reţelei Private de Sănătate Regina Maria, Steven van Groningen – Preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank şi Silviu Hotăran – Managing Director al GKTI Semper Human şi fost CEO Microsoft România. Printre ideile vehiculate de aceştia la întâlnirile Umanager: „că încrederea reciprocă între oamenii de business şi planificarea sustenabilă pe termen lung a afacerilor sunt esenţiale pentru a deveni oameni mai buni şi în afaceri”; sau că „poţi avea succes în afaceri dacă eşti etic, corect şi onest”.

notabil
•    Asociaţia Grupul pentru Reformă şi Alternativă Universitară (GRAUR) din Cluj-Napoca, care dezvoltă platforma Indexul Operelor Plagiate în România, a lansat anul trecut campania naţională „Şcoala fără plagiat, viitor fără corupţie". Pentru început, asociaţia a notificat Universitatea din Bucureşti şi Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi „să reconvoace comisiile de analiză a tezelor de doctorat susţinute de cetăţenii Victor Ponta şi Lucian Eva".


10 – Banca Naţională a României

Pentru implicarea în educarea financiară a tinerilor.

România a primit anul trecut premiul pentru Europa în cadrul proiectului internaţional Global Money Week, pentru programul de educaţie financiară derulat de către Banca Naţională a României şi Ministerul Educaţiei Naţionale. „Delegaţia României, formată din reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN) şi ai Băncii Naţionale a României (BNR), a primit trofeul în cadrul ceremoniei anuale a Child and Youth Finance Internaţional 2014 (CYFI), desfăşurată la sediul ONU din New York, în prezenţa ambasadorului României la ONU, Simona Miculescu. Acest trofeu reprezintă recunoaşterea, la nivel mondial, a eforturilor depuse de către BNR şi MEN în domeniul educaţiei financiare a copiilor şi tinerilor din România, ca urmare a parteneriatului dintre cele două instituţii. ‘Global Money Week Award’ se acordă unei singure ţări de pe fiecare continent, fiind cea mai importantă dintre cele trei secţiuni premiate de către CYFI. Statele nominalizate la această categorie din Europa, în 2014, au fost România, Olanda şi Albania”, a explicat un comunicat al BNR.

notabil
•    Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) anunţa anul trecut că va recruta cel puţin zece absolvenţi de studii de licenţă, de masterat şi de doctorat ai Academiei de Studii Economice din Bucureşti pentru a-i include într-un program de internship pe o perioadă de un an – după care, în funcţie de locurile vacante, cei mai bine pregătiţi dintre aceştia putând să fie angajaţi într-una dintre cele trei structuri ale instituţiei (pensii, asigurări şi piaţa de capital).

Integrala listei Top 100 FP România/ 2014 este publicată în ediţia FPR nr 44 (feb/ mar 2015).

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite