The Guardian: Distrugerea pe scară largă în Gaza pune în centrul atenției conceptul de „domicidare”
0Distrugerea a mai mult de o treime din casele din Gaza în timp ce Israelul bombardează teritoriul pentru uciderea liderilor și luptătorilor Hamas după atacul din 7 octombrie, îi determină pe experții juridici internaționali să vorbească despre conceptul de „domicidare” – distrugerea în masă a locuințelor pentru a face teritoriul nelocuibil. Conceptul este din ce în ce mai acceptat în mediul academic, dar nu este o crimă distinctă împotriva umanității conform dreptului internațional, scrie The Guardian.
În actualul război din Gaza, lansat după atacul din 7 octombrie al Hamas asupra sudului Israelului, experții independenți estimează că până la 40% din locuințele din Gaza au fost deteriorate sau distruse. ONU spune că 1,8 milioane de persoane sunt strămutate în interiorul Gazei, mulți trăind în adăposturile ONU supraaglomerate din sud.
Deși Gaza a fost avariată în conflictele anterioare și reconstruită, în mare parte cu bani de la statele din Golf, amploarea actuală a devastării este de altă ordine de mărime.
Problema este dacă amploarea daunelor infrastructurii este un produs secundar al căutării Hamas sau o parte a unui plan ascuns de a expulza palestinienii din Gaza, ștergând posibilitatea ca Fâșia să devină o zonă semi-viabilă în viitorul apropiat.
Domicidarea, un concept din ce în ce mai acceptat în mediul academic
Domicidarea, un concept din ce în ce mai acceptat în mediul academic, nu este o crimă distinctă împotriva umanității în conformitate cu dreptul internațional, iar raportorul special al ONU privind dreptul la locuință a prezentat un raport la ONU în luna octombrie a anului trecut, argumentând că trebuie să fie umplut "un gol foarte important în materie de protecție".
Distrugerea locuințelor din Alep în războiul civil sirian, distrugerea așezărilor Rohingya din Myanmar și distrugerea orașului Mariupol din Ucraina au sporit în ultimii ani atenția acordată acestei probleme.
"Este necesar să se abordeze ostilitățile care se desfășoară știind că vor distruge și deteriora în mod sistematic locuințele și infrastructura civilă, făcând un întreg oraș - cum ar fi orașul Gaza - nelocuibil pentru civili", a declarat pentru The Guardian raportorul ONU, Balakrishnan Rajagopal, profesor de drept la Massachusetts Institute of Technology din Boston.
Rajagopal susține că există o lacună în dreptul internațional, deoarece, deși protecția locuințelor civile este reglementată de Statutul de la Roma de instituire a Curții Penale Internaționale în ceea ce privește crimele de război în conflictele dintre state, nu este inclusă printre crimele împotriva umanității care ar putea avea loc într-un conflict în interiorul unui stat sau care implică actori nestatali.
"Acest lucru este relevant pentru distrugerea în masă a locuințelor în cazul conflictului israeliano-palestinian din Gaza", a declarat Rajagopal. "Israelul va spune că acest conflict nu este un conflict armat internațional, deoarece Israelul nu recunoaște Palestina ca stat".
El a susținut că majoritatea conflictelor în care au avut loc cele mai multe decese de la cel de-al doilea război mondial încoace au fost conflicte armate non-internaționale, conflictul dintre Rusia și Ucraina fiind mai degrabă o excepție decât o regulă.
El a spus că un gol similar în ceea ce privește foametea tocmai fusese umplut. Statutul de la Roma enumerase foametea drept o crimă de război, dar nu o crimă împotriva umanității, deci scutindu-i pe actorii nestatali. Elveția a făcut presiuni să modifice statutul pentru a face din foamete o crimă împotriva umanității, o schimbare implementată în cele din urmă în 2022.
Rajagopal a spus: „Aș face apel la aceste țări care se opun a ceea ce se întâmplă în Gaza, cum ar fi Africa de Sud și Spania, să facă exact ceea ce au făcut în privința foametei pentru a aborda decalajul de protecție [și] se asigură că distrugerea în masă a locuințelor în Gaza poate fi urmărit penal.”
El a adăugat că, pe baza faptelor și a observațiilor făcute de liderii israelieni, el a considerat că scopul distrugerii la această scară nu a fost pur și simplu eliminarea Hamas, ci acela de a face Gaza de nelocuit.
Israelul spune că toate daunele aduse clădirilor și pierderile de vieți civili sunt regretabile, dar sunt necesare de faptul că Hamas s-a ascuns în mod deliberat în școli și spitale și de refuzul său de a se preda. Se spune că depune toate eforturile pentru a avertiza cetățenii cu privire la atacuri iminente.
Estimările nivelului de distrugere a clădirilor din Gaza sunt controversate, dar noua utilizare a imaginilor satelitare sugerează că 98.000 de clădiri au fost avariate la 29 noiembrie, începutul încetării focului temporar abandonat.
Descoperirile s-au bazat pe analiza datelor din satelitul Agenției Spațiale Europene Copernicus Sentinel-1 de către Corey Scher de la Universitatea City din New York și Jamon van den Hoek de la Universitatea de Stat din Oregon. Munca lor a fost citată în mod repetat de organizații de știri, de la BBC până la Washington Post, reflectând dificultățile pe care le întâmpină reporterii în a mapa adevărata amploare a bombardamentului.
Mai degrabă decât să folosească imagini optice, evaluarea se bazează pe date radar prin satelit disponibile public și pe un algoritm dezvoltat special pentru a măsura stabilitatea mediului construit pentru a deduce deteriorarea clădirii. Are avantajul de a privi structurile din unghiuri oblice și nu doar deasupra capului.
Imaginile care se deplasează de la nord la sud au arătat 47% până la 59% daune între 7 octombrie și 22 noiembrie în nordul Gazei, 47-58% daune în orașul Gaza, 11-16% în Deir al-Balah, 10-15% în Khan Younis și 7-11% în Rafah, zona cea mai apropiată de granița cu Egiptul. Aceasta înseamnă între 67.000 și 88.000 de clădiri, ceea ce înseamnă că aproximativ 70% dintre clădiri rămân nedeteriorate. Cifra pentru Khan Younis va fi crescut de la încheierea încetării focului și a concentrării activității militare israeliene în sud.
Printre clădirile distruse sau parțial distruse se numără principala instanță palestiniană din Gaza, cunoscută sub numele de Palatul Justiției, complexul Consiliului Legislativ Palestinian, 339 de unități de învățământ și 167 de lăcașuri de cult, în timp ce 26 din cele 35 de spitale ale teritoriului nu funcționează.
Hugh Lovatt, de la Consiliul European pentru Relații Externe, a sugerat că Israelul „distruge în mod deliberat și metodic instituțiile civile și infrastructura care vor fi necesare pentru a guverna și stabiliza Gaza post-conflict”.
Imaginile din satelit dezvăluie, de asemenea, distrugerea livezilor, a serelor și a terenurilor agricole din nordul Gazei. Human Rights Watch a declarat luni: „În nord-estul Gazei, la nord de Beit Hanoun, cândva terenurile agricole verzi sunt acum maronii și pustii. Câmpurile și livezile au fost avariate pentru prima dată în timpul ostilităților în urma invaziei terestre a Israelului la sfârșitul lunii octombrie. Buldozerele au sculptat noi drumuri, degajând drumul vehiculelor militare israeliene.”
Scurgeri din interiorul guvernului israelian, inclusiv din ministerul de informații, arată că oficialii au examinat modalități de a-i forța pe palestinieni să părăsească Gaza, fie voluntar, fie forțat. Ministerul de informații nu este un organism cu statut înalt în guvern, dar conservatorii americani precum John Bolton, fostul consilier pentru securitate națională, au cercetat variante ale unor astfel de planuri.
Giora Eiland, fosta șefă a consiliului de securitate națională israelian, a scris în Yedioth Ahronoth, un ziar israelian: „Statul Israel nu are de ales decât să transforme Gaza într-un loc în care este temporar sau permanent imposibil de locuit. Criza umanitară din Gaza este un mijloc necesar pentru a atinge obiectivul... Gaza va deveni un loc în care nicio ființă umană nu poate exista.”
SUA au exclus în mod repetat o astfel de politică, parțial pentru că știu că doi aliați, Iordania și Egiptul, nu vor primi mai mulți refugiați în țările lor, nici măcar temporar.
Se încarcă comentariile...
