Strategiile adoptate de marile puteri împotriva reţelei extremiste Statul Islamic

Marile puteri se mobilizează în faţa riscului comiterii unor atentate coordonate din Irak şi Siria. Franţa şi Marea Britanie iau în calcul efectuarea unor raiduri aeriene împotriva reţelei extremiste sunnite Statul Islamic (SI), în timp ce Rusia desfăşoară personal militar, echipamente şi armament în Siria. Strategiile adoptate de marile puteri împotriva SI sunt foarte diferite, potrivit Le Figaro.

Franţa ia în calcul să efectueze atacuri aeriene împotriva SI, Marea Britanie a lansat deja un atac cu un avion fără pilot contra unor jihadişti, Statele Unite conduc o coaliţie internaţională anti-SI şi oferă susţinere rebelilor sirieni moderaţi, în timp ce strategiile Rusiei şi Iranului rămân neclare.

Franţa a lansat zboruri de recunoaştere în spaţiul aerian al Siriei

Până în prezent, acţiunile franceze împotriva SI s-au limitat la teritoriul irakian. De marţi, Franţa a început să efectueze operaţiuni aeriene în Siria. Luni, preşedintele francez François Hollande a anunţat că Franţa începe misiuni de recunoaştere aeriană în Siria, în vederea lansării unor atacuri împotriva unor poziţii ocupate de jihadişti din cadrul SI. „Vrem să aflăm tot ce se pregăteşte atât împotriva noastră, cât şi împotriva populaţiei siriene“, a justificat preşedintele francez decizia sa de a ordona zboruri de recunoaştere în Siria, luată în contextul în care Europa se confruntă cu un aflux masiv de imigranţi din ţări din Africa, Orientul Mijlociu şi Asia. Totodată, Franţa „îşi va menţine autonomia în ceea ce priveşte deciziile şi acţiunile“ sale în Siria şi nu ia în calcul să intervină la sol, a dat asigurări Hollande.

Marea Britanie a efectuat primul atac cu un avion fără pilot în Siria şi nu exclude alte operaţiuni asemănătoare

La rândul său, premierul britanic David Cameron a dezvăluit că a autorizat efectuarea unui atac cu un avion fără pilot în Siria. Atacul, efectuat pe 21 august, s-a soldat cu moartea a trei jihadişti, între care doi britanici, unul dintre ei suspectat de plănuirea unui atentat împotriva reginei Elisabeta a II-a. Anunţul a provocat un adevărat şoc în rândul clasei politice din Marea Britanie deoarece Parlamentul a autorizat doar atacuri aeriene împotriva poziţiilor SI din Irak, nu şi din Siria. A fost vorba de „un atac în scopuri de autoapărare“, a explicat Cameron, pentru care nu era nevoie de acceptul Camerei Comunelor. Uneori „nu avem de ales“, deoarece aceşti bărbaţi recrutează constant şi „pregătesc atacuri barbare“ contra Vestului, a subliniat el. În plus, premierul britanic a precizat că astfel de acţiuni la limită au loc fiindcă „în regiunile vizate nu există un guvern cu care să lucrăm“.

Statele Unite antrenează rebeli sirieni moderaţi

Statele Unite consiliază şi antrenează membri ai unor grupări rebele siriene moderate, în vederea combaterii SI. Aproximativ 450 de instructori din coaliţia anti-SI, între care 350 de americani, sunt implicaţi în misiuni de consiliere şi instruire a forţelor rebele moderate siriene, care au loc pe teritoriul Iordaniei. Congresul american a aprobat un buget de 500 de milioane de dolari pentru formarea a 5.000 de rebeli sirieni, iar, după mai multe eşecuri, Pentagonul intenţionează să reorganizeze în mod semnificativ forţele moderate implicate în lupta împotriva SI. Potrivit New York Times, Pentagonul şi-a propus ameliorarea competenţelor militare ale rebelilor sirieni, creşterea numărului de combatanţi antrenaţi şi trimiterea acestora în zone mai sigure. Deocamdată, preşedintele american Barack Obama se opune mobilizării de trupe terestre în Siria.

De asemenea, de un an, Statele Unite conduc o coaliţie arabo-occidentală anti-SI formată de aproximativ 60 de ţări, între care Arabia Saudită, Iordania, Emiratele Arabe Unite, Olanda sau Canada. Un consens este foarte greu de găsit în cadrul acestei coaliţii, întrucât ţările participante au obiective şi agende foarte difrite. Aproape 4.000 de raiduri aeriene au fost efectuate de Statele Unite şi cele 60 de ţări aliate, dar acestea nu împiedică Statul Islamic să deţină în continuare controlul peste o treime din Irak şi jumătate din Siria.

O posibilă implicare militară a Rusiei în Siria

Secretarul de Stat american John Kerry l-a sunat sâmbăta trecută pe omologul său rus Serghei Lavrov pentru a-şi exprima „înrgijorarea“ în legătură cu o posibilă implicare militară a Rusiei în Siria. În plus,  Statele Unite au cerut Greciei, Bulgariei şi Ucrainei să nu permită avioanelor ruseşti să efectueze livrări în Siria prin spaţiile lor aeriene. La Washington îngrijorările au devenit tot mai mari după ce mai mulţi bloggeri au dezvăluit indicii privind sporirea prezenţei militare ruseşti în Siria. Fotografii cu tineri militari ruşi pozând în faţa unor monumente, pe străzi sau puncte militare din Siria au inundat săptămâna trecută internetul, iar preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut sâmbăta trecută pentru agenţia RIA Novosti că armata siriană primeşte echipament şi ajutor logistic din partea Moscovei. Ba mai mult, Putin nu a exclus mobilizarea unor trupe ruseşti în războiul din Siria, dar a anunţat că această problemă nu se află încă pe agendă, potrivit agenţiei Interfax.

La începutul săptămânii, Rusia a trimis două nave militare, avioane de vânătoare şi personal militar limitat în Siria, pentru a ajuta regimul preşedintelui sirian Bashar Al-Assad, au afirmat oficiali americani, citaţi de site-ul agenţiei Reuters.

„Intenţiile Rusiei în Siria rămân neclare“, a spus un oficial american, explicând că nu este exclusă posibilitatea ca Moscova să pregătească terenul pentru lansarea unei ofensive antiinsurgente pentru a ajuta regimul de la Damasc.

„Există riscuri în zonele Latakia şi Tartus, iar Rusia are interese în aceste zone. Ruşii vor să apere administraţia al-Assad şi să participe la combaterea terorismului“, a apreciat Moshe Yaalon, ministrul israelian al Apărării.

Deşi Rusia exclude o intervenţie directă în Siria, tot mai multe indicii o prezintă drept iminentă. Oficial, Rusia ar interveni, alături de Iran, împotriva jihadiştilor din cadrul SI pentru a­-şi sprijini aliatul, regimul de la Damasc, dar şi pentru a înăbuşi o organizaţie extremistă susţinută de islamişti din Caucazul rus. De asemenea, Moscova nu concepe să piardă baza navală de la Tartus, în vestul Siriei, singura de care dispune la Marea Mediterană. În prezent, livrările de arme ruseşti în Siria au loc prin portul Tartus.

Totodată, potrivit unor surse israeliene, sute de membri ai Gardienilor Revoluţiei din Iran au fost trimişi în Siria în ultimele zile. Militarii iranieni au venit în sprijinul militanţilor Hezbollah, în zona Zabadani, în sud-vestul Siriei. Mişcarea şiită libaneză Hezbollah a trimis de mulţi ani militanţi în Siria pentru a ajuta forţele subordonate regimului Bashar al-Assad, transmite Mediafax.

Potrivit serviciilor secrete israeliene, Bashar al-Assad deţine controlul a doar 25% din teritoriul Siriei, în principal asupra zonei supranumite Allawistan, respectiv oraşele Latakia şi Tartus. Oraşul Damasc riscă de asemenea să fie ocupat de militanţi ai reţelei Stat Islamic sau de insurgenţi.

Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupări teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeşte 220.000 de morţi.