Momentul în care Trump și-ar fi schimbat părerea despre Putin. Greșeala făcută de președintele rus

Summitul din Alaska a fost definitoriu pentru relațiile între Donald Trump  și Vladimir Putin, relatează Financial Times, citând persoane informate cu privire la discuțiile cu ușile închise.

Președintele american avea așteptarea ca în urma deplasării în Alaska să ajungă la o înțelegere cu omologul său rus pentru a pune capăt invaziei rusești în Ucraina. În schimb, președintele rus s-a lansat într-o lungă prelegere istorică și a refuzat de-a dreptul propunerea de pace.

Chiar dacă după convorbirea de joi, Trump și Putin au convenit să se întâlnească la Budapesta, summitul de la Anchorage a fost mai tensionat decât au lăsat părțile să se înțeleagă public, schimbând parametrii relației lor. 

Putin a fost întâmpinat în Alaska de Trump cu o strângere de mână călduroasă și un zâmbet larg, iar situația părea să-l favorizeze. Dar odată ce discuțiile au început în spatele ușilor închise, atmosfera s-a răcit rapid, potrivit mai multor persoane informate despre discuții.

În prezența doar a câtorva consilieri, Putin a respins oferta SUA de a ridica sancțiunile în schimbul unui armistițiu, insistând că războiul se va încheia doar dacă Ucraina practic capitulează și cedează restul de teritoriu necucerit din Donbas.

Președintele rus s-a angajat apoi într-un discurs istoric confuz despre prinți medievali precum Rurik de Novgorod și Iaroslav cel Înțelept, dar și căpetenia cazacilor din secolul al XVII-lea, Bohdan Hmelnițki - figuri pe care le citează adesea pentru a-și susține argumentul că Ucraina și Rusia sunt o singură națiune.

Surprins în mod neplăcut, Trump a ridicat vocea de mai multe ori și, la un moment dat, a amenințat că iese din sală, au dezvăluit sursele. În cele din urmă, a scurtat întrevederea și a anulat un prânz planificat în cadrul căruia delegațiile urmau să discute despre legăturile economice și relații de cooperare.

Trump a salutat o „zi măreață și de succes în Alaska”, determinând un summit organizat în grabă între președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski și liderii europeni la Casa Albă, într-o încercare de a se asigura că Putin nu va fi lăsat să stabilească termenii păcii.

Summitul s-a dovedit însă un punct de cotitură: răcirea relației Trump-Putin care apoi a atras după sine o schimbare a poziției SUA în beneficiul Ucrainei.

De atunci frustrarea lui Trump a atins cote tot mai înalte: administrația sa le-a permis aliaților europeni să cumpere arme din stocurile americane pentru Ucraina, a ajutat la ghidarea atacurilor asupra infrastructurii energetice rusești și l-a amenințat pe Putin că va vinde Kievului rachete cu rază lungă de acțiune, capabile să lovească Moscova.

Washingtonul a impus, totodată, un tarif suplimentar de 25% la importurile indiene drept represalii la achizițiile de petrol rusesc, îndemnând în același timp și alte țări să ia măsuri similare.

Pe de altă parte, SUA a lăsat o ușă deschisă. Washingtonul nu a dat curs amenințărilor sale de a sancționa exporturile de energie ale Rusiei, pesemne pentru a-i lăsa spațiu lui Trump pentru a acționa ca potențial mediator al păcii. Însă politica sa a mers într-o singură: să-l oblige pe Putin să se întoarcă la masa negocierilor privind Ucraina.

Povestea summitului din Alaska are la bază interviuri cu opt oficiali, diplomați occidentali și ucraineni care au fost informați cu privire la discuție, precum și cu persoane de la Moscova apropiate eforturilor de a pune capăt războiului.

„Trump credea realmente că poate obține un acord de pace de la Putin... oferta care a fost pusă pe masă în Alaska era foarte bună”, a declarat Arseni Iațeniuk, fost prim-ministru al Ucrainei, pentru Financial Times după discuțiile purtate luna aceasta cu înalți oficiali americani. „Dar Putin a supralicitat.”

Putin însuși a semnalat că a fost conștient că discuțiile din Alaska ar fi putut merge mai bine. „Nu e amuzant”, a spus el, în momentul în care fost întrebat la începutul acestei luni dacă i-a explicat lui Trump istoria Ucrainei cu acel prilej.

„Am vorbit cu ceilalți interlocutori americani despre asta. Nu mă voi ascunde: am discutat efectiv despre diferite opțiuni pentru o înțelegere, într-un mod franc. Nu știu ce va ieși din asta. Dar suntem pregătiți să continuăm această discuție.”

Un oficial de la Casa Albă a caracterizat summitul drept „productiv” și a respins ideea că acesta ar fi decurs prost. Administrația Trump socotește orice oportunitate de a înțelege mai bine poziția Rusiei ca fiind „utilă”, a spus oficialul.

Negocierile s-au poticnit

Eforturile lui Trump de a negocia un acord s-au oprit în primăvară, după ce înalți oficiali ruși au declarat că Putin nu este interesat să discute un plan de pace elaborat de SUA cu contribuția Ucrainei și europenilor. O nouă întâlnire programată pentru luna mai a fost anulată. 

Însă, la începutul lunii august, trimisul special al SUA, Steve Witkoff, a zburat la Moscova pentru a încerca să resusciteze discuțiile de pace. După ce a petrecut trei ore la Kremlin cu Putin, a cincea lor întâlnire din acest an, oficialii americani au informat aliații că un acord a devenit posibil.

Putin și-a flexibilizat poziția în ceea ce privește chestiunile teritoriale. Oficialii bănuiau că președintele rus era îngrijorat de sancțiunile americane asupra importurilor de petrol rusesc de către India. Au decis ca Putin și Trump să se întâlnească.

La summitul din Alaska, Trump a spus că SUA sunt dispuse să recunoască anexarea Crimeei de către Rusia și să preseze Ucraina să se retragă din unele poziții de pe linia frontului din regiunea Donbas, din estul țării, dacă Rusia oprește ostilitățile, potrivit a două persoane familiarizate cu situația.

Însă presupusul acord se baza pe o neînțelegere. „Concesiile” teritoriale ale Rusiei, așa cum le-a prezentat Witkoff, însemnau acceptarea unei înghețări a frontului în unele zone pe care nu a putut să le cucerească - cerând în același timp Ucrainei să predea întregul Donbas.

„A înțeles greșit tot ce a spus Putin despre subiectul summitului”, a declarat o persoană la curent cu discuțiile.

Liderul rus a insistat că niciun acord nu va fi posibil dacă nu sunt abordate ceea ce el a numit „cauzele profunde” ale conflictului. 

Pentru Putin, oferta lui Trump nu prezenta atracție. El dorea capitularea Ucrainei.

Dar, nefiind la curent cu intransigența lui Putin și reacția lui Trump, aliații europeni se temeau că președintele american înclina spre tabăra Rusiei.

Trump a renunțat la amenințările de a impune sancțiuni suplimentare Moscovei și a părut să susțină cererile lui Putin pentru o soluționare permanentă, și să abandoneze ideea unui armistițiu imediat.

Spre ușurarea lor, Trump a declarat că va fi de acord să susțină garanții ample de securitate pentru Ucraina, a sugerat că SUA ar putea sprijini eforturile europene de consolidare a apărării Kievului și s-a oferit să intermedieze o întâlnire cu Putin și Zelenski.

În același timp, a oferit Rusiei un motiv să dea vina pe Ucraina și Europa pentru lipsa de progrese înregistrate în Alaska.

Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, a declarat că Putin i-a spus lui Trump la summit că este „pregătit să accepte” un acord în Alaska, dar că președintele american a cerut timp pentru a se sfătui cu aliații Washingtonului, punând Rusia în așteptare.

„Pun presiune pe el”, a declarat Lavrov într-un interviu acordat ziarului rus Kommersant, publicat miercuri. „Încearcă să-l convingă că nu Zelenski și Europa pierd timpul, ci președintele Putin este cel care nu vrea pace.”

SUA a făcut presiuni asupra capitalelor europene pentru a „confisca sau utiliza în alt mod” activele suverane rusești înghețate pentru a înarma Ucraina, așa cum propune acum UE. De asemenea, a cerut UE să impună tarife punitive Chinei pentru importurile sale de petrol rusesc.

Dar ceea ce Casa Albă nu a făcut încă este să dea curs amenințărilor repetate ale lui Trump de a intensifica sancțiunile americane împotriva Rusiei. Trump socotește că o astfel de decizie ar compromite orice rol de mediere pe lângă Putin, spun oficialii americani și europeni.

Moscova se dă bine pe lângă Donald Trump

Putin l-a lăudat în repetate rânduri pe Trump în aparițiile sale publice între summitul din Alaska și apelul telefonic din această săptămână.

Într-o lungă discuție pe tema politicii externe, la începutul acestei luni, liderul rus a oferit condoleanțe SUA pentru uciderea activistului conservator Charlie Kirk și a spus că războiul din Ucraina nu ar fi avut loc niciodată dacă Trump ar fi fost președinte în 2022.

Săptămâna trecută, Putin a declarat că Trump ar fi trebuit să câștige Premiul Nobel pentru Pace din acest an, ceea ce i-a atras mulțumiri publice din partea președintelui SUA, care a spus deschis că ar merita acest premiu.

Putin l-a măgulit pe Trump și în timpul convorbirii lor de joi.

Trump a spus că Putin l-a felicitat pentru „Marea Realizare a Păcii în Orientul Mijlociu”, ceva la care „se visase de secole”.

Summitul de la Budapesta

Nu se poate preconiza ce se va întâmpla la Budapesta sau că Trump va fi de acum imun la încercarea lui Putin de a-l înfluența, spun diplomații.

„Cu Trump este un du-te-vino”, a spus un oficial european de rang înalt implicat în discuțiile cu Casa Albă despre Ucraina. „Vorbești cu el, îl aduci într-un punct în care înțelege că Putin este  problematic, apoi treci mai departe și el se întoarce la poziția lui Putin. Așa că trebuie să vorbești din nou. Și tot așa, continuu”.

De partea cealaltă, președintele rus pare să-și fi făcut calculul că, atâta timp cât are avantajul pe câmpul de luptă, în pofida stării economiei, nu este necesar să facă concesii.

„Nu este vorba despre bani pentru Putin. Este moștenirea lui - vrea să rămână în istorie drept cel mai bun conducător rus de la Petru cel Mare încoace”, a spus un alt oficial european de rang înalt. „A socotit că i-ar putea oferi lui Trump o victorie, dar a decis să nu o facă.”

Serviciile militare și de securitate ale lui Putin îi dau actualizări regulate, lăudând succesele tactice ale Rusiei, susținând că Ucraina înregistrează un număr mai mare de victime și subliniind avantajul Rusiei în materie de resurse, potrivit a două persoane familiarizate cu situația.

„Toată treaba e ideologică pentru el. Încă mai crede că poate câștiga”, a spus oficialul de rang înalt al serviciilor de informații occidentale.