Soarta stocului de uraniu îmbogățit al Iranului, învăluită în ambiguitate: Cum pot fi interpretate declarațiile lui Trump

Armistițiul de două săptămâni anunțat între Statele Unite și Iran a lăsat deschisă una dintre cele mai importante probleme ale războiului: soarta stocului de uraniu puternic îmbogățit al Iranului. Cu toate că Trump a anunțat că SUA vor colabora cu Iranul pentru a recupera materialul îngropat de bombardamentele anterioare, rămân multe întrebări, mai ales că președintele american a promis că nu va permite Republicii Islamice să dezvolte o armă nucleară, relatează New York Times.

După 40 de zile de ostilități, oficialii americani și iranieni au convenit asupra unei încetări a focului de două săptămâni, deschizând astfel o fereastră diplomatică. Pe de altă parte, acordul pare să fi lăsat deoparte problema stocului uraniului, probabil pentru a face ulterior obiectul negocierilor.

Potrivit unui raport din februarie al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Iranul deținea aproximativ 440 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit în iunie 2025, o cantitate despre care experții spun că ar putea fi suficientă pentru producerea mai multor arme nucleare.

Ambiguitatea privind soarta acest material este un motiv de îngrijorare pentru Israel, în timp ce SUA au insistat că nu vor lăsa problema în aer. Subiectul va fi probabil pe masă în contextul în care mediatorii pakistanezi încearcă să programeze o întâlnire directă între părți la masa negocierilor.

Trump a continuat să abordeze problema în termeni categorici. Reafirmându-și poziția de lungă durată împotriva unui Iran înarmat nuclear, el a scris miercuri pe rețelele sociale că Iranul nu va mai îmbogăți uraniu și Statele Unite vor colabora cu Teheranul pentru a recupera ceea ce a numit „praful nuclear”, o referire la uraniul îmbogățit. El a sugerat că materialul a fost îngropat adânc în subteran în urma loviturilor americane asupra instalațiilor nucleare iraniene.

Această declarație a fost urmată de una mai tranșantă din partea secretarului apărării, Pete Hegseth, care a indicat că Washingtonul este pregătit să acționeze unilateral, dacă va fi necesar. „Dacă va fi nevoie, putem face asta prin orice mijloace necesare”, a spus el într-o conferință de presă, adăugând că Iranul va fi, în cele din urmă, obligat să renunțe la uraniu. Comentariile sale au lăsat deschisă și posibilitatea desfășurării forțelor speciale americane pentru a confisca materialul.

Mesajele lui Trump în legătură cu subiectul au o altă greutate în contextul armistițiului 

Săptămâna trecută, Trump sugerase o abordare mai flexibilă, indicând că Statele Unite ar putea accepta un scenariu în care uraniul îmbogățit rămâne pe teritoriul iranian, cel puțin temporar. El a subliniat că infrastructura nucleară a Iranului a fost atât de grav afectată în război încât ar putea dura luni „pentru a ajunge la praful nuclear”, adăugând că SUA mențin o „supraveghere intensă prin satelit” și sunt pregătite să lovească din nou dacă Iranul încearcă să recupereze materialul.

Această aparentă inconsecvență a alimentat îngrijorări în rândul aliaților SUA, în special Israel. Foști oficiali din domeniul securității s-au arătat îngrijorați că un armistițiu lipsit de un acord privind uraniul îmbogățit  ar putea fi riscant. „Această teamă există”, a declarat generalul de brigadă Eran Ortal.

Alți foști oficiali israelieni se așteaptă însă ca un acord negociat în perioada armistițiului să includă chestiunea uraniului, având în vedere că este o prioritate majoră atât pentru Washington, cât și pentru Ierusalim.

Totuși, chiar și pierderea accesului la material nu ar pune neapărat capăt ambițiilor nucleare ale Iranului. Generalul Ortal a subliniat că Teheranul ar putea căuta rute alternative, inclusiv sprijin din partea unor aliați precum Coreea de Nord. „Dacă iranienii hotărăsc că singurul lucru care va proteja regimul este o armă nucleară, mai ales după ce au fost incapabili să se apere în timpul războiului, ar avea căi pentru a  o obține asta și fără 440 de kilograme”, a spus el.

În cele din urmă, armistițiul nu a rezolvat dilema fundamentală, doar a amânat-o, apreciază generalul Ortal. „Întrebarea fundamentală este: Cât de determinate vor fi Statelor Unite și lumea să-i împiedice să apuce pe acest drum?”