Secretul de stat din spatele dinastiei de la Phenian. De ce fuge Kim Jong-un de trecutul mamei sale

Printre numeroasele mistere care învăluie regimul ermetic de la Phenian, un detaliu biografic rămâne complet tabu: identitatea mamei liderului suprem, Kim Jong-un. În cei 15 ani de când a preluat frâiele puterii în Coreea de Nord, dictatorul nu i-a rostit nici măcar o dată numele în public.

Liderul nord-coreean Kim Jong un/FOTO:Profimedia

Explicația rezidă în însăși esența legitimității regimului. Puterea absolută a lui Kim Jong-un se bazează pe așa-numita „linie de sânge Muntele Paektu”, o descendență directă legată de fondatorul mitic al poporului coreean. Într-o țară obsedată de „puritatea ereditară”, originea mamei actualului lider nu este doar un simplu secret de familie, ci o vulnerabilitate ideologică majoră, capabilă să amenințe stabilitatea dictaturii, relatează BBC.

Mitul fondator vs. realitatea din arhive

Propaganda oficială de la Phenian plasează originea dinastiei pe Muntele Paektu, situat la granița dintre Coreea de Nord și China. Potrivit mitologiei locale, acesta este locul de naștere al lui Dangun, fondatorul primului regat coreean. Decenii mai târziu, Kim Il-sung, părintele Coreei de Nord, ar fi folosit muntele ca bază de gherilă împotriva ocupației japoneze, iar fiul său, Kim Jong-il, s-ar fi născut pe aceleași pante sacre (deși documentele istorice indică faptul că nașterea sa a avut loc, cel mai probabil, în Rusia).

„Kim Jong-un a devenit moștenitor la o vârstă foarte tânără, fără a avea vreo realizare politică sau militară în spate. Singurul său argument a fost linia de sânge Paektu”, explică Ryu Hyun-woo, fost diplomat nord-coreean care a defectat, în cartea sa „Seiful secret al lui Kim Jong Un“.

Realitatea genealogică a liniei materne contrazice însă brutal această narațiune. La sute de kilometri distanță de Muntele Paektu se află Osaka, metropola japoneză unde s-a născut Ko Yong-hui, mama lui Kim Jong-un.

Conform biografilor, Ko s-a născut în Japonia în 1952, într-o familie de imigranți originari din insula Jeju (aflată astăzi în Coreea de Sud). Familia ei făcea parte din comunitatea „Zainichi” – coreeni care s-au stabilit în Japonia în timpul perioadei coloniale (1910-1945). În jurul vârstei de 10 ani, Ko și familia ei au emigrat în Coreea de Nord, atrași de un program masiv de repatriere derulat între 1959 și 1984, care promitea o viață idilică, cu acces gratuit la educație, locuințe și locuri de muncă. În total, circa 93.000 de coreeni din Japonia au căzut în această capcană propagandistică.

Sistemul de caste de la Phenian și stigmatul de „jjaepo”

Deși inițial repatriații au fost priviți cu invidie pentru bunurile de larg consum aduse din tabăra capitalistă, regimul i-a etichetat rapid drept „jjaepo”, un termen peiorativ folosit pentru cei considerați „contaminați” de ideologii străine și periculoase.

Societatea nord-coreeană este guvernată de un sistem rigid de clasificare socială cunoscut sub numele de songbun, o adevărată structură de caste. În această ierarhie, comunitatea „jjaepo” face parte din „clasa oscilantă”, situată la limita dintre cetățenii loiali și cei considerați ostili. Acești oameni sunt plasați sub supravegherea strictă a serviciilor de securitate și le este interzis accesul la studii superioare de elită sau la funcții de conducere.

„Linia de sânge Paektu este considerată sacră. Prin urmare, ideea că liderul suprem ar putea fi fiul unei femei din categoria jjaepo este pur și simplu de neconceput pentru ideologia de stat”, afirmă Kim Hyung-su, cercetător în cadrul Northern Research Association.

O poveste de tip Cenușăreasa în variantă nord-coreeană

Ko Yong-hui a reușit totuși să scape de destinul sumbru al comunității sale după ce a intrat în trupa de elită Mansudae. Acolo a atras atenția lui Kim Jong-il, cel care era deja pregătit să preia puterea de la tatăl său.

Potrivit informațiilor deținute de serviciile secrete, Kim Jong-il era deja căsătorit cu Kim Young-sook, fiica unui înalt oficial militar (o căsătorie aranjată de Kim Il-sung), și avea alte două amante. Cu toate acestea, jurnalistul japonez Yoji Gomi notează că frumusețea naturală și grația lui Ko ca dansatoare l-au cucerit definitiv pe viitorul dictator.

Cei doi au avut împreună trei copii, însă statutul lor era unul extrem de vulnerabil. În Coreea de Nord, copiii născuți în afara căsătoriei oficiale se confruntă cu un stigmat social sever. În timp ce soția oficială locuia la Phenian, Ko și copiii ei au fost izolați în orașul de coastă Wonsan, la peste 200 de kilometri de capitală.

Relația nu a fost niciodată recunoscută oficial de bunicul Kim Il-sung. Dr. Cheong Seong-chang, de la Institutul Sejong, subliniază că, dacă uniunea ar fi primit binecuvântarea liderului suprem de atunci, fotografiile cu nepoții ar fi inundat paginile ziarelor de propagandă.

După moartea lui Kim Il-sung, Ko a devenit de facto prima doamnă a țării, însoțindu-și soțul în inspecții militare și câștigând influență politică. Un documentar intern realizat în 2011 o prezenta alături de lider, însă fără a-i menționa numele sau originea socială. Filmul, destinat exclusiv cadrelor superioare de partid, a fost trimis ulterior pe ascuns în țară pe stick-uri USB, stârnind o curiozitate uriașă în rândul populației, ceea ce a determinat regimul să ordone confiscarea de urgență a materialelor. Ko a murit în 2004, la Paris, din cauza unui cancer la sân, iar decesul ei a fost trecut sub tăcere de presa de stat.

Lupta pentru succesiune: eliminarea rivalilor

Cum a ajuns însă al doilea fiu al unei amante să ajungă în fruntea statului?

Soția oficială a lui Kim Jong-il a avut doar două fiice, fiind astfel excluse din linia de succesiune dinastică (într-un sistem profund patriarhal). Dintre ceilalți fii, cel mai mare, Kim Jong-nam (născut din relația cu o altă amantă, Sung Hae-rim), părea favorit. Totuși, educat în Occident și vorbitor de limbi străine, acesta a intrat în dizgrație după ce a criticat public succesiunea ereditară și a cerut reforme economice. Ulterior, stilul său de viață extravagant de la cazinourile din Macau i-a anulat orice șansă. În 2017, Kim Jong-nam a fost asasinat pe un aeroport din Malaysia cu un agent neurotoxic, într-o operațiune atribuită Phenianului.

Celălalt frate mai mare al lui Kim Jong-un, Kim Jong-chul, a fost înlăturat din calcule din cauza unei dependențe severe de opiacee, potrivit dezvăluirilor diplomatice.

În acest context, Ko Yong-hui și-a împins cu agresivitate fiul cel mic către putere, conștientă că eșecul ar fi însemnat eliminarea fizică a întregii familii. Kim Jong-un a devenit rapid favoritul tatălui său datorită caracterului său competitiv și necruțător. La moartea lui Kim Jong-il, în 2011, tânărul de doar 27 de ani s-a instalat la conducerea țării.

Obsesia legitimității: de ce Ri Sol-ju a fost scoasă la rampă

Stigmatul originii materne continuă să dicteze deciziile politice și de imagine ale lui Kim Jong-un. Analiștii consideră că acesta este motivul principal pentru care ziua de naștere a dictatorului nu a fost declarată sărbătoare națională, spre deosebire de cele ale tatălui și bunicului său. O celebrare oficială ar atrage atenția asupra detaliilor legate de locul nașterii și copilăria sa petrecută în izolare.

Acest „complex de ilegitimitate” explică și graba cu care Kim Jong-un și-a prezentat public soția, pe Ri Sol-ju, și ulterior fiica, pe Ju Ae. Spre deosebire de mama liderului, Ri provine dintr-o familie din clasa superioară din Phenian, are un songbun impecabil și studii de muzică clasică în China.

„Sentimentul de ilegitimitate pe care Kim Jong-un l-a experimentat din cauza trecutului mamei sale a devenit, în mod paradoxal, motorul din spatele deciziei de a-și expune public familia atât de devreme”, subliniază jurnalistul Yoji Gomi.

O eventuală confirmare oficială a faptului că mama actualului lider nord-coreean provenea dintr-o comunitate de imigranți din Japonia ar spulbera mitul purității dinastice pe care s-a clădit statul totalitar. În cuvintele fostului diplomat Ryu Hyun-woo, un asemenea adevăr ar avea „efectul unei bombe atomice asupra societății nord-coreene”.