Rusia cultivă autoritarismul şi sugrumă opoziţia

Dreapta e hăituită de Kremlin şi nu are încă electorat format, iar extrema stângă a fost scoasă în afara legii Situaţia politică internă din Rusia începe să îngrijoreze

Dreapta e hăituită de Kremlin şi nu are încă electorat format, iar extrema stângă a fost scoasă în afara legii

Situaţia politică internă din Rusia începe să îngrijoreze democraţiile occidentale. Cu doar şase luni înaintea alegerilor legislative, partidele apropiate lui Vladimir Putin nu au, practic, adversari.

Dacă mâine ar avea loc scrutinul pentru parlament, în Rusia doar două partide ar intra în Dumă: Rusia Unită şi Rusia Justă, ambele prezidenţiale - potrivit ultimelor sondaje de opinie. În marja de eroare, şi Partidul Comunist al lui Ghenadi Ziuganov ar putea trece pragul de 7%, impus de Legea electorală pentru a intra în parlament. Formaţiunile de dreapta aproape că au dispărut. Singura opoziţie vizibilă, Coaliţia "Cealaltă Rusie", condusă de fostul şahist Gari Kasparov, face cu greu faţă bastoanelor poliţiei ruse, amenzilor şi arestărilor.

Cu şase luni înainte de alegerile legislative, oamenii politici ruşi încearcă să descopere cocktailul ideologic care să îmbete electoratul. Leonti Bizov, şef al serviciului de analiză al Centrului Rus de Studiu al Opiniei Publice (VITSOM), susţine că "tendinţele de stânga au crescut, de la sfârşitul anilor `90. Cota cetăţenilor care se orientează spre stânga s-a mărit cu 3-4 procente în ultimul an, depăşind 40%".

Statul şi ordinea

Analistul apreciază că "scopul ideologiei de stânga din Rusia nu este edificarea unei societăţi civile ca în Occident, ci a unui stat puternic, capabil să reinstaleze ordinea în ţară. Oamenii cred că doar statul şi un regim politic puternic sunt în stare să realizeze acest lucru". El mai spune că orientarea către "ordine şi dreptate" caracterizează, practic, toate grupurile, inclusiv pe cei care au votat pentru partidele de dreapta în trecut. Aşa se explică şi faptul că Partidul Comunist rus a ajuns la o asemenea cotă, după două mandate ale lui Putin în fruntea statului. Liderul său, Ghenadi Ziuganov, care în 1996 ajungea în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale împreună cu Boris Elţîn, nu mai reuşeşte să atragă decât nostalgicii fostei URSS. De altfel, şi doctrina partidului său a rămas tributară aceloraşi nostalgii. Pe de altă parte, forţele liberale de dreapta s-au destrămat şi ele. Regimul lui Vladimir Putin a avut grijă ca pe unii, cum este cazul lui Hodorkovski, să-i trimită la închisoare, iar altora le-a acordat funcţii în administraţie sau în societăţile controlate de stat.

Frontul anti-Putin, în curs de structurare

Ruşii, care pe timpul preşedinţiei lui Boris Elţîn învăţaseră să-i critice deschis pe oamenii politici, s-au simţit ulterior mai vulnerabili şi mai săraci. Putin a contracarat acest lucru cu ajutorul petrodolarilor, instituind un regim din ce în ce mai represiv. La doar un an de la câştigarea puterii, actualul locatar al Kremlinului a suspendat emisiunea "Kukli", un program de satiră politică, simbol al libertăţii din anii predecesorului său în fruntea ţării. De atunci au fost adoptate numeroase amendamente la Constituţie pentru a întări rolul statului, partide de opoziţie au fost interzise pe motiv de extremism, iar manifestaţiile opozanţilor au fost combătute fără menajamente. "Nu este pentru prima dată în Rusia când dezvoltarea economică este însoţită de un regim totalitar şi viceversa, că un regim liberal pe plan politic antrenează sărăcirea populaţiei. Este chiar caracteristica acestei ţări", spune Alekcsei Levinson, sociolog al Centrului Levada. Deocamdată, singura opoziţie este extraparlamentară. Coaliţia Cealaltă Rusie, care beneficiază de sprijinul şahistului Gari Kasparov şi al scriitorului Eduard Limonov, arestaţi în cursul lunii aprilie, după marşul anti-Putin, se structurează ca opoziţie eterogenă. Cu toate acestea, dobândeşte tot mai multă atenţie, în pofida puterii sistemului.