România: repetenţă sau corigenţă la Schengen în primăvară?

0
0

Problema ţiganilor ar putea determina şefii de stat din UE să nu dea undă verde intrării României în spaţiul Schengen în următorii ani. România a îndeplinit, în mare, condiţiile tehnice pentru aderarea la Schengen. Decizia politică aparţine însă Consiliului European, făcând posibilă amânarea procesului.

„Liderii europeni ar putea vota pentru amânarea intrării României în Schengen din martie, cum este stabilit, pentru octombrie", spune Ciprian Ciucu, director de programe al Centrului pentru Politici Europene (CRPE).

Mai citeşte şi:

Mai e puţin până intrăm în Schengen! Ce ne aşteaptă?

"Însă cel mai rău scenariu ar fi să intrăm în Schengen peste un an-doi, contează mult şi decizia politică", completează el cu precizarea că ar fi totuşi nedrept ca reuşitele tehnice ale României să fie ignorate. „Dacă Sarkozy e convingător şi mai convinge doi-trei şefi de stat, atunci ei se pot crampona pe chestiunile tehnice legate de securitatea frontierelor",explică expertul CRPE, autor al unui raport privind stadiul pregătirii României pentru aderarea la spaţiul Schengen.

Rromii, sacrificaţi pe altarul Schengen

Mai mulţi oficiali francezi, dar şi italieni au cerut amânarea intrării ţării noastre în Schengen din cauza
ţiganilor. Recent, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Parlamentul francez, Pierre Lequiller, a admis că neprimirea României alături de cele 25 de membre ale Acordului Schengen poate fi o decizie strict politică, chiar dacă nu există o legătură tehnică între dosarul Schengen şi problematica ţiganilor sau monitorizarea pe justiţie a României.

Ciucu spune că scenariul pozitiv este ca România să primească de la şefii de stat din UE un certificat de „absolvire cu indulgenţă". „Nu suntem beton în cazul pregătirilor, trebuie să apelăm la indulgenţa membrilor Consiliului Europei. În 2007, contextul politic a fost favorabil, acum nu mai este", spune şi Cristian Ghinea, directorul CRPE.

Din nou, cetăţeni de mâna a doua

Continuarea monitorizării ţării noastre pe Justiţie prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare, problema ţiganilor români care au iritat Franţa şi nu în ultimul rând schimbările politice în rândul experţilor şi a conducerii Ministerului de Interne sunt factori care pot înclina balanţa în defavoarea Românei.

„Asta înseamnă că, de facto, vom fi din nou cetăţeni de mâna a doua, ne-au primit în spaţiul Schengen, dar mai avem lucruri de rezolvat ca să fim la nivelul cerut", consideră Ciucu. „Efectele unei amânări a aderării României la Schengen vor fi resimţite de românii care călătoresc, la nivelul confortului (control la frontieră) şi la nivel economic ", susţine Ghinea. Un alt risc legat de aderarea la spaţiul Schengen este decuplarea României de Bulgaria, în procesul de aderare, aşa cum a cerut-o recent premierul de la Sofia, Boiko Borisov.

Lobby la Bruxelles

Directorul de programe al CRPE, Ciprian Ciucu, susţine că acest lucru este greu de realizat tehnic, dar posibil din punct de vedere politic, chiar dacă Sofia şi Bucureşti au semnat acorduri pentru un tandem Schengen. Instituţiile româneşti implicate în pregătirile pentru Schengen (MAI şi MAE) au o problemă de prioritizare a problemelor care mai sunt de rezolvat.

„Guvernul român nu are un plan de priorităţi coerent şi unitar din cauza unor deficienţe de comunicare între ministerele implicate", a spus Ciucu. „Cel mai grav lucru care ar putea îndepărta perspectiva Schengen este nerezolvarea condiţiilor asumate la timp, începând cu 2007. Ne-am făcut temele pe ultima sută de metri. În 2010, am rezolvat mai multe probleme tehnice legate de aderarea la Schengen decât în ultimii trei ani", a spus Ciucu.

Stadiul îndeplinirii condiţiilor de intrare în spaţiul Schengen în cazul Bulgariei este similar cu cel al României. „România are un lobby bun, evidenţiind lucrurile făcute. Bulgarii au introdus în strategia lor de comunicare şi un capitol dedicat condiţiilor îndeplinite înainte de termen", a spus directorul de programe al CRPE, Ciprian Ciucu.

"Nu suntem beton în cazul pregătirilor pentru Schengen, trebuie să apelăm la indulgenţa membrilor Consiliului Europei."
Cristian Ghinea director CRPE

Lipsuri de ordin tehnic

Aderarea României la spaţiul Schengen este programată pentru 27 martie 2011. Membrii CSAT au conchis la sfârşitul lunii trecute că ţara noastră şi-a respectat toate angajamentele pentru aderarea la spaţiul Schengen. Experţii CRPE nu împărtăşesc opinia. Ei spun că Sistemul Informatic Schengen (SIS) ar putea să nu fie gata până în primăvară. "Este greu de crezut că SIS va fi gata. Iar, MAI este conştient de acest lucru şi a propus drept alternativă soluţia SISone4ALL, în vederea conectării la sistemul central SIS. Cheltuieli nejustificate în cârca UE. Capitolul legislaţie pentru aderarea la Schengen, unde mai are România restanţe, poate fi rezolvat până la sfârşitul anului, arată raportul CRPE.

Din fondurile UE destinate României pentru pregătirile necesare, însemnând 600 de milioane de euro, autorităţile române au cheltuit doar 400 de milioane. Pe de altă parte, introducerea cărţii electronice de identitate este o cheltuială „inutilă" de peste 30 de milioane de euro, despre care MAI spune că este o condiţie pentru aderarea României la Schengen. „Planul de acţiune Schengen face referire la paşapoartele biometrice, nu la cărţile electronice de identitate", spun reprezentanţii CRPE.

În lume


Ultimele știri
Cele mai citite