România luptă cu încălzirea globală în Moldova

Sub palmierii din Cancun s-a ajuns la un compromis. Toate ţările lumii îşi vor reduce emisiile iar China şi SUA au acceptat ca economiile lor să fie inspectate de ONU.

La recentul summit global pentru mediu de la Cancun, Compromisul salvator a fost decizia ca toate ţările să-şi reducă emisiile care accelerează încălzirea climatică, iar cele mai sărace să primească ajutorul celorlalte. România s-a angajat să aloce Republicii Moldova 15 milioane de dolari pentru proiecte „verzi”.

Ceva e mai mult decât nimicul de la Copenhaga, era truismul îndeobşte murmurat de reprezentanţii şi experţii statelor, de activişti ori de jurnaliştii acreditaţi la Palatul Lunii din Cancun, Mexic. După două săptămâni de negocieri dure în cadrul celei de-a 16-a Conferinţe a Părţilor Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC), al căror subiect aluneca obositor şi uşor penibil doar către fondurile mondiale privind combaterea şi adaptarea la schimbările climatice, în ultimele clipe, statele au semnat un acord salvator.

Ceea ce negociatorii au reuşit să salveze nu a fost însă planeta, nici economiile ţărilor mai puţin dezvoltate, ci însuşi procesul onusian. Organizaţia Naţiunilor Unite, cu ramura sa UNFCCC, risca să îşi piardă credibilitatea de organism internaţional care mediază şi girează acte ce ar impune statelor lumii, prin forţa tratatelor, măsuri clare de combatere a schimbărilor climatice. Acordul de la Cancun este un compromis şi un preambul al unui eventual nou tratat sau protocol care să urmeze celui de la Kyoto începând cu 2012.

Promisiuni de miliarde

Nu s-a semnat un document inclusiv, cu putere legală şi obligatoriu pentru toate statele membre ONU. Compromisul ultimei zile constă doar într-un angajament dătător de speranţe, care prevede în primul rând că toate ţările lumii îşi vor reduce emisiile de gaze cu efect de seră. China şi SUA au acceptat ca economiile lor să fie inspectate de ONU, iar din cinci în cinci ani ONU va publica reevaluări ştiinţifice privind starea planetei şi a economiilor. Statele care evită despăduririle vor fi recompensate, iar ţările în curs de dezvoltare se vor bucura de transferuri de tehnologii verzi dinspre statele bogate.

Prevederea care a stârnit aplauze a fost cea referitoare la fondurile climatice. Ţarile în curs de dezvoltare vor primi în scurt timp 30 de miliarde USD pentru adaptarea la schimbările climatice, iar pe termen lung suma va depăşi 100 de miliarde de dolari. Aceleaşi state vor gestiona un „fond climatic“ al Naţiunilor Unite.

Vocea Europei

Connie Hedegaard, comisarul European pentru climă, a fost de departe cea care a reuşit să împingă negocierile către un rezultat satisfăcător. Ţintele ambiţioase de reducere a emisiilor de dioxid de carbon (30% până în 2020) şi atitudinea cel puţin generoasă în privinţa fondurilor de ajutorare pentru adaptarea la schimbările climatice au făcut „pressing“ la Palatul Lunii. Deşi atitudinea extrem pozitivă a UE a condus negocierile către un angajament, noile state membre ale Uniunii, deşi nu s-au opus, şi-au exprimat rezerve. România e unul dintre acele state.

„Degeaba cheltuieşte UE o grămadă de bani pentru această reducere, care, totuşi, afectează şi economia. Ştiţi foarte bine că şi preţul energiei va fi mai scump dacă utilizezi foarte multă energie regenerabilă. În momentul de faţă trebuie să fim circumspecţi, să vedem ce se întâmplă în lume şi să nu ne angajăm la nişte cheltuieli care ştim ce înseamnă în perioada de recesiune, inclusiv pentru România“, ne-a declarat ministrul mediului Laszlo Borbely, prezent la negocierile din Mexic.

Investiţii în Moldova

Şi pentru România subiectul cel mai fierbinte la summit-ul COP 16 de la Cancun a fost finanţarea fondului de ajutorare a ţărilor în curs de dezvoltare pentru a face faţă schimbărilor cimatice. UE a dat deja, în 2010, suma de 2,2 miliarde de euro, iar noua ţintă e foarte generoasă: 7,4 miliarde de euro până în 2012. Deciziile privind modul în care se atribuie fondurile respective se iau, însă, la nivel naţional. Ţara noastră a găsit o soluţie ingenioasă.

„În ceea ce priveşte poziţia României, noi ne-am angajat să dăm 15 milioane de euro până în 2012, din care 5 vor fi alocaţi anul viitor, iar restul de 10 milioane în 2012. […] am aprobat o notă în Guvern să alocăm aceste fonduri Republicii Moldova, pentru că există această posibilitate“, ne-a spus Borbely.

Aceşti bani se traduc în proiecte de reducere a emisiilor, proiecte de infrastructură ori de reabilitare energetică a unor clădiri. Într-una dintre întâlnirile bilaterale, Borbely a discutat cu omologul său din Moldova, Gheorghe Sălaru, iar delegaţia de la Chişinău s-a angajat ca într-o lună să vină cu proiecte concrete, care vor fi monitorizate şi realizate până în 2012.

Durban, 2011

Anul viitor părţile UNFCCC se vor întâlni în Africa de Sud, la Durban, cu tolba plină de promisiuni politicieneşti. Probleme cu totul noi vor fi atacate atunci în premieră. Atât Comisia Europeană, prin directoratul general pentru schimbări climatice, cât şi grupuri ecologiste ridică problema schimbării utilizării terenurilor, a biocombustibililor şi a protejării pădurilor, elemente esenţiale în calculul emisiilor.

OECD cere oprirea subsidiilor pentru combustibili fosili. ONU trebuie să facă să funcţioneze un barometru al sănătăţii economice a planetei, aşa-zisul „Puls Global“. Unicul stat rebel, Bolivia, va trebui convins de oportunitatea unui compromis, iar finanţarea adaptării la schimbările climatice alături de pieţele de tranzacţie a emisiilor vor rămâne spinii înfipţi în coasta Terrei.

Vox VIP

„În zilele noastre, luăm în calcul schimbările climatice indiferent despre ce am discuta. Sărăcia, securitatea alimentară şi energetică, securitatea resurselor de apă, iar acum chiar şi pacea. Impactul schimbărilor climatice a devenit o sursa de conflict, iar dacă nu venim cu măsuri potrivite se poate transforma într-o criză şi mai mare. Trebuie să conectăm toate aceste lucruri în favoarea securităţii şi să le abordăm într-o manieră cuprinzătoare.

Ţinta noastră pentru 2050 este de a avea o dezvoltare globală sustenabilă. Până atunci, ne aşteptăm ca populaţia să ajungă la 9 miliarde de oameni, cu 50% mai mulţi decât în prezent, iar tot până atunci trebuie să ne reducem cu 50% emisiile de gaze cu efect de seră. Aceasta este provocarea <50-50-50> pe care trebuie să o abordăm şi trebuie să începem chiar acum, la Cancun. Cred că putem face asta.” - Ban Ki-moon, secretarul general al ONU

Raul Cazan a participat la summitul de la Cancun din partea 2Celsius Network, platformă jurnalistică dedicată schimbărilor climatice din CEE.