Analiză Riscurile doctrinei „Donroe” inventată de Trump
0Președintele american Donald Trump a prezentat recent intervenția Statelor Unite în Venezuela drept o reafirmare a supremației americane în emisfera vestică, o poziție care, potrivit unor analiști consultați de AFP, ar putea avea consecințe dincolo de regiune și ar putea încuraja China și Rusia să adopte politici similare în propriile zone de influență.
Operațiunea, în urma căreia fostul lider venezuelean Nicolás Maduro a fost capturat și transferat în Statele Unite, a fost descrisă de Trump ca o actualizare a Doctrinei Monroe, formulată în secolul al XIX-lea. Președintele a numit noua abordare „Doctrina Donroe”, combinându-și numele cu cel al fostului președinte James Monroe.
„Dominația americană în emisfera occidentală nu va mai fi pusă la îndoială”, a declarat Trump, făcând trimitere la noua Strategie de securitate națională a SUA, publicată recent, care pune accent pe controlul resurselor strategice și pe limitarea influenței actorilor externi în America Latină.
Semnale pentru rivalii globali
Documentul strategic afirmă că Statele Unite vor împiedica puteri din afara emisferei, precum China sau Rusia, să își consolideze prezența militară sau economică în regiune. Analiștii avertizează însă că această poziție ar putea crea un precedent.
Potrivit experților, Beijingul și Moscova ar putea invoca o logică similară pentru a-și justifica propriile acțiuni, în special în dosare sensibile precum Taiwanul sau Ucraina. Cu doar câteva zile înainte de operațiunea din Venezuela, China a desfășurat exerciții militare în jurul Taiwanului, simulând o blocadă a insulei.
Secretarul general al ONU, António Guterres, și-a exprimat îngrijorarea față de ceea ce a numit un „precedent periculos”, avertizând asupra riscurilor pentru stabilitatea globală.
Reacții și îngrijorări în rândul aliaților
Intervenția americană a generat neliniște și în rândul aliaților SUA. Unii oficiali și analiști se întreabă dacă Washingtonul își menține angajamentul față de ordinea internațională bazată pe reguli.
Jennifer Kavanagh, analist la think tank-ul Defense Priorities, a declarat că operațiunea ridică întrebări fundamentale: dacă Statele Unite pot decide că un lider este nelegitim și pot interveni militar pentru a-l înlătura, „de ce alții nu ar putea face la fel?”.
Noua strategie americană sugerează, totodată, o concentrare mai mare asupra intereselor imediate ale SUA, în timp ce abordarea față de China și Rusia pare mai rezervată, ceea ce i-a determinat pe unii critici să afirme că Washingtonul ar putea accepta tacit sferele de influență ale acestor puteri.
O linie mai dură în America Latină
Potrivit lui Alexander Gray, fost oficial al Consiliului de Securitate Națională și cercetător la Atlantic Council, intervenția marchează o schimbare clară de ton în politica americană față de America Latină.
„Este evident că nu va mai exista toleranță nici măcar pentru o influență limitată a Chinei, Rusiei sau Iranului în regiune”, a spus el.
Noua abordare a fost evidențiată și de declarațiile lui Trump privind resursele energetice ale Venezuelei, președintele afirmând că Statele Unite sunt pregătite să intervină pentru a relansa industria petrolieră a țării.
Spre o lume a sferelor de influență
Analiștii avertizează că aceste evoluții accelerează tranziția de la o ordine internațională bazată pe reguli către una dominată de sfere de influență stabilite prin forță militară. Comentatorul american David Rothkopf a descris această schimbare drept o „putinizare” a politicii externe a Statelor Unite.
În acest context, Rusia și China ar putea fi încurajate să acționeze mai agresiv în regiunile pe care le consideră esențiale pentru securitatea lor. Pentru observatori, evenimentele din primele zile ale anului 2026 ar putea reprezenta începutul unei noi realități geopolitice, cu implicații globale pe termen lung.
Donald Tusk: Europa trebuie să se unească sau va fi „terminată”
Europa riscă să devină irelevantă dacă nu reușește să rămână unită, a avertizat premierul Poloniei, Donald Tusk, pe fondul divergențelor tot mai vizibile dintre statele UE în politica externă și al unei săptămâni tensionate marcate de intervenția militară a SUA în Venezuela și de noile amenințări ale lui Donald Trump la adresa Groenlandei.
„Europa nu va fi luată în serios dacă este slabă și divizată – nici de inamici, nici de aliați”, a scris luni Tusk pe rețelele sociale. Liderul polonez, cunoscut pentru pozițiile sale pro-europene, a lansat un apel ferm la solidaritate și reînarmare.
„Este deja clar. Trebuie să credem în propria noastră forță, să continuăm să ne înarmăm și să rămânem uniți ca niciodată. Unul pentru toți și toți pentru unul. Altfel, suntem terminați”, a avertizat el.
Declarațiile vin după ce președintele american Donald Trump a reluat public ideea preluării controlului asupra Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză, pe care l-a descris drept esențial pentru securitatea națională a SUA.
„Avem nevoie de Groenlanda dintr-o perspectivă de securitate națională”, le-a spus Trump jurnaliștilor la bordul avionului prezidențial, adăugând enigmatic: „Ne vom ocupa de Groenlanda în aproximativ două luni. Să vorbim despre Groenlanda peste 20 de zile”.
Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a reacționat dur, afirmând că anexarea insulei arctice „nu are absolut niciun sens”. Poziția sa a fost susținută rapid de alte state nordice, inclusiv Norvegia, Finlanda și Suedia.
Cine urmează: Groenlanda, Cuba, Columbia sau Mexic?
După operațiunea americană din Venezuela, președintele Donald Trump și membri-cheie ai administrației sale au transmis semnale clare că intervenția nu ar putea fi un caz izolat, alimentând temeri în întreaga emisferă vestică privind o posibilă schimbare majoră de direcție în politica externă a Statelor Unite.
În declarații publice recente, Donald Trump a reluat acuzații la adresa liderilor din regiune și a sugerat posibile acțiuni viitoare. El a afirmat că „se va discuta despre Cuba” și a spus că Mexicul reprezintă o problemă care „va trebui abordată”, menționând că a oferit sprijin militar pentru combaterea cartelurilor de droguri.
„Dominația americană în emisfera vestică nu va mai fi pusă la îndoială”, a declarat Trump.
Liderul de la Casa Albă a prezis duminică că guvernul cubanez ar putea să se prăbușească în curând și l-a amenințat pe președintele columbian, un avertisment sever care arată atitudinea din ce în ce mai agresivă a administrației sale față de guvernele de stânga din America Latină, notează Politico. „Cuba pare gata să cadă”, a spus Trump. „Nu știu dacă vor rezista”.
Președintele a respins posibilitatea ca administrația să folosească forțele americane pentru a grăbi căderea guvernului cubanez, explicând că Venezuela era principalul susținător economic al Cubei.
Liderul de la Casa Albă l-a amenințat și pe președintele Columbiei, Gustavo Petro, un critic vocal al operațiunii SUA în Venezuela.
„Columbia este și ea foarte bolnavă – condusă de un om bolnav căruia îi place să producă cocaină și să o trimită în Statele Unite, și nu o va mai face mult timp”, a spus Trump.
La doar câteva ore după ce premierul danez i-a dat replica lui Trump pentru amenințarea de a anexa Groenlanda, președintele a declarat că Statele Unite „au nevoie” de teritoriul autonom danez. „Avem nevoie de Groenlanda din motive de securitate națională”, a spus Trump. „UE are nevoie ca noi să avem Groenlanda.”
Se încarcă comentariile...
