Reacția guvernului cubanez după ce SUA au înăsprit sancțiunile asupra insulei de 1 mai

Guvernul Cubei a condamnat noile sancțiuni impuse vineri de președintele american Donald Trump asupra insulei, în aceeași zi în care au avut proteste la ambasada SUA la Havana, calificându-le drept o „pedeapsă colectivă” îndreptată asupra populației, relatează agențiile internaționale de presă.

Manifestații în Cuba de 1 mai FOTO EPA-EFE

Măsurile, anunțate printr-un decret prezidențial, vizează extinderea sancțiunilor asupra unor sectoare-cheie ale economiei cubaneze, inclusiv energie, minerit, apărare, servicii financiare și securitate. Sunt vizate persoane ce operează în aceste domenii, cât și oficiali acuzați de „încălcări grave ale drepturilor omului” sau corupție.

Sunt vizate în special băncile străine care colaborează cu guvernul cubanez şi sunt impuse restricţii în materie de imigraţie. 

Ministrul cubanez de externe Bruno Rodríguez a condamnat decizia, despre care a spus că echivalează cu o pedepsirea colectivă a poporului cubanez.

„Respingem cu fermitate recentele măsuri coercitive unilaterale adoptate de guvernul #StatelorUnite”, a scris el pe X, în limba engleză.

Trump: Cuba, „o amenințare extraordinară”

Președintele american a justificat decizia afirmând că insula comunistă, aflată la aproximativ 150 km de Florida, continuă să reprezinte „o amenințare extraordinară” pentru securitatea națională a Statelor Unite. Într-un discurs susținut în Florida, liderul american a sugerat din nou posibilitatea unei intervenții militare, evocând inclusiv scenariul unei demonstrații de forță navală în apropierea Cubei, eventual pe drumul de întoarcere din Orientul Mijlociu, după încheierea războiului cu Iranul.

Criză economică profundă

Cuba traversează o criză economică severă, agravată de blocada petrolieră impusă de Washington din ianuarie, în urma căreia doar un singur petrolier rusesc a mai reușit să ajungă pe insulă. Economia, deja afectată de embargoul american în vigoare din 1962, de slăbiciuni structurale și de o reformă monetară eșuată, este aproape paralizată.

Turismul, o sursă importantă de valută, s-a prăbuşit la jumătate de la începutul anului, producția de nichel și cobalt este oprită, iar sectorul tutunului suferă din cauza lipsei de combustibil. Penuria de bunuri și penele de curent au devenit frecvente.

Manifestații de 1 Mai la Havana

În acest context tensionat, autoritățile cubaneze au organizat manifestații de amploare de Ziua Muncii. Sute de mii de persoane — angajați ai statului, funcționari și membri ai Partidului Comunist — s-au adunat pe esplanada de pe Malecon, în fața ambasadei SUA, sub sloganul „Patria trebuie apărată”.

Evenimentul a fost condus de președintele Miguel Díaz-Canel și de liderul revoluționar Raúl Castro, în vârstă de 94 de ani. Manifestații similare au avut loc și în alte orașe ale țării, potrivit televiziunii de stat.

Cu o zi înainte, Díaz-Canel a făcut apel la mobilizare „împotriva blocadei genocidare și a amenințărilor imperialiste grosolane”. În timpul mitingului, liderul sindicatului muncitorilor din Cuba, Osnay Miguel Colina, a declarat că poporul cubanez „rezistă” presiunilor externe.

„În faţa imensităţii restricţiilor care încearcă să ne sufoce şi să ne facă să capitulăm în faţa ameninţărilor iraţionale de război şi moarte, acest 1 Mai confirmă că noi (...) rezistăm!”, a declarat el de la tribună.

Sub sloganul „Patria trebuie apărată”, autorităţile au convocat angajaţii întreprinderilor de stat, funcţionarii publici şi membrii Partidului Comunist Cubanez (PCC, singurul partid) să se adune de la răsăritul soarelui pe esplanadă situată pe promenada de coastă Malecon, în faţa ambasadei americane, numită şi „tribună antiimperialistă” .

Autoritățile au anunțat că au colectat peste 6 milioane de semnături „pentru patrie și pentru pace”, însă opoziția contestă modul în care acestea au fost obținute.

Dialog diplomatic

În pofida escaladării situației, SUA și Cuba au menținut canale de dialog. Discuții la nivel înalt au avut loc pe 10 aprilie la Havana, unde un oficial american s-a întâlnit inclusiv cu Raul Guillermo Rodriguez Castro, nepotul lui Raúl Castro.

Washingtonul cere reforme democratice, inclusiv alegeri „libere și corecte” și deschiderea economiei, precum și compensații pentru proprietățile naționalizate după revoluția din 1959. Havana insistă însă că sistemul său socialist nu este negociabil.

Potrivit experților, noile măsuri reprezintă unele dintre cele mai dure sancțiuni din ultimele decenii, afectând inclusiv companii internaționale care până acum reușiseră să evite impactul direct al embargoului american.

Jeremy Paner, fost investigator în domeniul sancțiunilor la Oficiul pentru Controlul Activelor Străine din cadrul Trezoreriei SUA, a explicat că măsura este cea mai dură pentru companiile non-americane de la instituirea embargoului SUA asupra Cubei.

„Companiile din sectorul petrolier și gazier, cele miniere și băncile care și-au separat cu atenție operațiunile din Cuba de cele din Statele Unite nu mai beneficiază de protecție”, a explicat expertul.