Războaiele secolului XXI. Viitoarele bătălii vor fi câștigate de cel mai inteligent algoritm

De la carele de luptă din antichitate la sistemele bazate pe inteligență artificială, tehnologia a fost întotdeauna factorul decisiv pe câmpul de luptă. Astăzi, analiștii avertizează că ne aflăm în pragul unei noi ere, în care supraviețuirea militară depinde direct de eficiența algoritmilor, scrie, în Zerkalo Nedeli, Serghei Korsunski, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei.

Cel mai inteligent algoritm va decide învingătorul războiului/FOTO:X

Este o realitate istorică de netăgăduit că dezvoltarea tehnologică reprezintă atât motorul civilizației noastre, cât și instrumentul prin care aceasta poate fi distrusă. Invenția roții a revoluționat transportul, agricultura și comerțul, însă, cu o eficiență similară, a fost rapid adaptată pentru scopuri militare.

În anul 1274 î.Hr., în celebra bătălie de la Kadesh, carele de luptă au reprezentat arma principală atât pentru hitiți, cât și pentru egipteni. Deși confruntarea nu a desemnat un învingător clar, hitiții au obținut un avantaj strategic datorită unei inovații tehnice: carele lor erau mai grele și mai stabile deoarece roțile erau montate în centrul platformei, permițând un echipaj de trei persoane, spre deosebire de cele egiptene, mai puțin echilibrate și limitate la doi oameni.

Această decizie de design a rămas în istorie ca una dintre primele dovezi documentate ale impactului inovației asupra artei militare. De altfel, superioritatea tehnologică a hitiților a condus în cele din urmă la semnarea primului tratat de pace cunoscut din istoria omenirii – un exemplu timpuriu de „impunere a păcii” prin descurajare militară.

Era inteligenței artificiale și cercurile de influență de la Washington

În prezent, experții consideră că omenirea traversează cel de-al șaselea val tehnologic, caracterizat de o dezvoltare exponențială. Spre deosebire de revoluțiile industriale anterioare, care au avut nevoie de decenii pentru a-și face simțit impactul, tehnologiile bazate pe inteligență artificială (IA) comprimă timpul și redefinesc modul în care vor fi purtate războaiele viitorului.

Deși Inteligența Artificială se află acum în centrul dezbaterilor publice globale, tehnologiile de acest tip sunt utilizate în sectorul militar de mult mai mult timp decât în cel civil. Ceea ce s-a schimbat radical este puterea de calcul și capacitatea de procesare a datelor.

În spatele ușilor închise, o elită tehnologică și politică încearcă să dicteze direcția acestei evoluții. Figuri influente din Silicon Valley, precum Peter Thiel, Elon Musk sau Sam Altman, pledează adesea pentru o implementare rapidă și fără restricții a agenților autonomi de AI, scrie diplomatul.

Prin intermediul platformei sale discrete de discuții, numită sugestiv Dialog (termen folosit în informatică pentru interfața om-mașină), Thiel reunește periodic politicieni, oameni de știință și antreprenori. Teza sa centrală este că lumea se află într-o stagnare științifică și că soluția constă în perturbarea radicală a sistemelor actuale.

În timp ce promovează aceste viziuni, fondul de investiții al lui Thiel direcționează sute de milioane de dolari către companii de securitate și analiză de date precum Palantir și Anduril, dar și către startup-uri de monitorizare digitală. Deși astfel de reuniuni private discută teme precum „navigarea în Al Treilea Război Mondial” sau „tehnologiile câmpului de luptă”, agenda reală a acestor mari investitori rămâne adesea opacă pentru publicul larg.

Lecțiile frontului ucrainean și viziunea Beijingului

În timp ce dezbaterile din Occident se concentrează pe reglementare și investiții strategice, Armata Populară de Eliberare a Chinei analizează intens evoluția războiului din Ucraina pentru a-și moderniza propriile forțe de drone și sisteme de comandă.

Într-o analiză publicată în revista de specialitate Tactical Missile Technology, cercetătorii militari chinezi subliniază o concluzie clară: pe câmpul de luptă modern, victoria va aparține „taberei care deține cel mai bun algoritm”.

Conform acestei viziuni, conflictele viitoare vor necesita:

-Drone de asalt ieftine și produse în masă, capabile să acționeze în roiuri pentru a suprasolicita sistemele de apărare aeriană ale inamicului.

-Aparate autonome de înaltă tehnologie (tip „hunter-killer”), greu de detectat, destinate lovirii țintelor strategice.

-Algoritmi descentralizați, similari sistemelor biologice, care să permită dronelor să se autoorganizeze și să își continue misiunea chiar și în cazul în care centrul principal de comandă este distrus.

Pe frontul din Ucraina, dronele au încetat demult să fie simple instrumente de recunoaștere. Ele au devenit elementul central care integrează artileria, sistemele robotizate terestre, navele militare și sateliții într-o singură rețea automatizată de atac. De asemenea, acestea joacă un rol crucial în războiul electronic; pierderea controlului asupra spectrului electromagnetic echivalează, în mod inevitabil, із pierderea războiului.

Războiul algoritmilor contra-algoritm

Cea mai importantă previziune a analiștilor militari este că războaiele de mâine nu vor mai fi definite de viteza sau invizibilitatea unei platforme fizice, ci de capacitatea unui „algoritm cooperativ” de a depăși „contra-algoritmul” adversarului. Confruntarea decisivă se va da între două sisteme complexe, autonome, unde factorul uman va juca un rol tot mai redus în procesul de decizie în timp real.

Experiența acumulată de Ucraina în acest conflict este extrem de valoroasă și analizată la nivel global. Totuși, pentru a menține acest avantaj în fața unui adversar asimetric, investițiile punctuale și temporare în tehnologie trebuie să se transforme în politici de stat coerente și în instituții solide care să gestioneze securitatea informațională și inovația, conchide diplomatul .