Răspunsuri datorate

Acum, Berlusconi ar trebui să adopte o poziţie clară, fără echivoc şi să ia distanţă de soluţiile «cârpite» propuse până acum.

Învins la Milano, oraş-simbol „stăpânit" de Berlusconi, unde totul a început acum 17 ani, poate fi considerat premierul italian terminat din punct de vedere politic? De la Bucureşti, el răspunde „nu" şi dă asigurări că axa cu Umberto Bossi va rămâne în picioare şi că relansarea Guvernului este posibilă. Într-adevăr, ne aducem aminte că „Il Cavaliere" a suferit o înfrângere poate la fel de crâncenă şi în 2005, la sfârşitul primei sale perioade de guvernare. Şi totuşi, în 2006, când a fost învins de Prodi, diferenţa de voturi dintre cei doi a fost de numai 24.000, iar după doar doi ani, Berlusconi s-a reîntors victorios în fruntea Guvernului. Drept urmare, cea mai legitimă întrebare ce se poate pune acum este dacă premierul poate repeta miracolul din 2008, dar şi ce ar trebui să facă pentru a-şi reveni din punct de vedere politic?

Sunt întrebări pe care şi le pun (cât se poate de legitim, de altfel) chiar membrii PDL, susţinători declaraţi ai lui Berlusconi. Unul dintre cei care au început să „comenteze" este chiar Umberto Bossi, altfel aliat de nădejde al premierului. Şi nici nu e de mirare. Într-un partid normal şi într-o situaţie normală, un lider care a primit o asemenea palmă electorală ar fi condus la uşă. Dar Berlusconi este încă tătucul-stăpân al partidului său. Un lucru e sigur: chiar şi cei mai apropiaţi susţinători şi colaboratori aşteaptă răspunsuri clare referitoare la cel puţin două chestiuni.

Prima, evident, priveşte Guvernul. Este necesar ca Berlusconi să arate, cu claritate, că nu va mai candida. Să-i aleagă, spre exemplu, pe Tremonti sau Alfano ca posibili succesori. Iar între timp să evalueze şi să dezvăluie priorităţile programului de sfârşit de legislatură.  A doua problemă o reprezintă partidul. Demisia anunţată ieri de Sandro Bondi, unul dintre cei mai contestaţi lideri PDL, arată că lucrurile încep să se mişte în interiorul partidului. Acum, Berlusconi ar trebui să adopte o poziţie clară, fără echivoc şi să ia distanţă de soluţiile „cârpite" propuse până acum.