Rapoarte ale unor organizaţii media: „Libertatea presei nu a fost niciodată atât de ameninţată“

0
0
ziare

Potrivit rapoartelor a două organizaţii media, Reporteri Fără Frontiere şi Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor (CPJ, cu sediul la Londra), „libertatea presei nu a fost niciodată atât de ameninţată, confruntându-se cu pericolul noilor forme de cenzură şi al controlului statului asupra informaţiilor, în pofida expansiunii masive a social media şi a website-urilor independente.

Prin atacuri la adresa presei, informaţii false, reprimare şi triumful ”oamenilor puternici” ca Trump şi Erdogan, ”libertatea presei nu a fost niciodată atât de ameninţată”, trage un semnal de alarmă Reporters sans frontières (Reporteri Fără Frontiere RSF) în raportul său pe 2017 publicat miercuri, relatează AFP.

 Libertatea presei se confruntă cu o situaţie ”dificilă” sau ”foarte gravă” în 72 de ţări (din 180 analizate), inclusiv în China, Rusia, India, aproape în toate ţările din Orientul Mijlociu, din Asia Centrală şi din America Centrală, dar şi în două treimi din ţările din Africa.

Harta lumii prezentată de RSF este invadată de roşu (”dificil”) şi negru (”foarte grav”).  Presa este liberă doar în 50 de ţări - în America de Nord, Europa, Australia şi sudul Africii - potrivit acestui raport, citat de news.ro.

RSF îşi exprimă îngrijorarea faţă de un ”risc al unei mari basculări” a situaţiei libertăţii presei, ”mai ales în ţări democratice importante”.

”Obsesia supravegherii şi nerespectării secretului surselor contribuie la alunecarea în jos a numeroase ţări considerate ieri ca virtuoase: Statele Unite (care se clasează pe locul 43, în cădere două locuri), Marea Britanie (a 40-a, cu două locuri mai jos), Chile (a 33-a, tot cu două locuri mai jos) sau Noua Zeelandă (a 13-a, cu o cădere de opt locuri)”, subliniază ONG-ul.

”Venirea la putere a lui Donald Trump în Statele Unite şi campania Brexitului în Regatul Unit au oferit o cutie de rezonanţă «media bashing» (lovirea în presă) şi ştirilor false”, deplânge RSF. Iar ”peste tot unde triumfă modelul omului puternic şi autoritar, libertatea presei scade”.

Retrogradează, de asemenea, Polonia (pe locul 54), care ”sufocă financiar” presa independentă de opoziţie, Ungaria (71) lui Viktor Orban şi Tanzania (83) lui John Magufuli.

În Turcia (a 154-a, cu patru locuri ma jos), preşedintele Recep Tayyip Erdogan a ”basculat în mod hotărât de partea regimurilor autoritariste”, iar ţara a devenit ”cea mai mare închisoare din lume a profesioniştilor din presă”, acuză RSF.

Rusia lui Vladimir Putin (148) rămâne şi ea la coada clasamentului.

În Asia, Filipinele (127) urcă 11 locuri, în urma unei scăderi a numărului de jurnalişti ucişi în 2016, însă, apreciază RSF, insultele şi ameninţările la adresa presei proferate de preşedintele Rodrigo Duterte lasă să se întrevadă mai rău de atât.

”Bascularea democraţiilor provoacă ameţeală”, a comentat Christophe Deloire, secretarul general al RSF.

Şase ţări din zece au înregistrat o agravare a situaţiei în care se află.

La fel ca anul trecut, pe primele locuri se află ţările scandinave - Norvegia, Suedia, Finlanda, Danemarca -, iar pe ultimele Eritreea şi Coreea de Nord, unde ”ascultarea unui radio din străinătate poate conduce direct în lagărul de concentrare”.

Între cele 25 de ţări în care presa este tot mai atacată potrivit RSF, se află Egiptul şi Bahreinul, adevărate ”închisori ale junaliştilor”, Turkemenistanul (178), ”una dintre dictaturile cele mai închise din lume”, şi Siria (177), ţara cea mai sângeroasă pentru jurnalişti. Presa este ameninţată, de asemenea, în Uzbekistan, Azerbaidjan, Vietnam, Laos, Cuba, Sudan şi Guineea Ecuatorială.

RSF denunţă totodată cazul mai multor ţări din Orientul Mijlociu, ca Iranul (165), care încarcerează jurnalişti ”cu zecile” sau îi condamnă la biciuire, o pedeapsă paracticată şi în Arabia Saudită (168), inclusiv în cazul bloggerului Raïf Badawi, condamnat şi la zece ani de închisoare.

Franţa, la rândul ei, urcă de pe locul 45 în 2016 pe locul 39, un efect mecanic după un 2015 marcat de masacrul de la Charlie Hebdo.

RSF relevă însă o ”atmosferă violentă şi dăunătoare”, cu zeci de atacuri verbale împotriva ”presei mincinoase” în campania prezidenţială, ”în care devine normal să insulţi jurnalişti, să-i fluieri şi să-i hudui la mitinguri”.

ONG-ul denunţă de asemenea presiuni ale grupului Vivendi al lui Vincent Bolloré asupra presei, precum ”deprogramarea unei anchete cu privire la Crédit Mutuel, condus de unul dintre prietenii săi”, suprimarea unor emisiuni ("Zapping" şi "Spécial Investigation") pe Canal+, dar şi lungul conflict social de la iTELE, anul trecut, la finalul căruia au plecat 100 de jurnalişti.

Şi raportul anual al Comitetului pentru Protecţia Jurnaliştilor arată că libertatea presei se confruntă cu pericolul noilor forme de cenzură şi al controlului statului asupra informaţiilor, în pofida expansiunii masive a social media şi a website-urilor independente, relevă raportul anual 'Atacuri asupra presei', prezentat marţi de Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor (CPJ, cu sediul la Londra), transmite DPA, preluată de agerpres.ro. 

 Documentul arată că guvernele folosesc tactici tot mai sofisticate pentru a controla informaţia şi a limita criticile.

Printre altele, raportul explorează modul în care guvernele folosesc legile privind drepturile de autor, reţeaua Twitter şi alte mijloace pentru a combate criticile pe social media.

Directorul executiv al CPJ, Joel Simon, a declarat că tendinţele globale sunt 'mai profunde, mai persistente şi mai problematice' decât îngrijorările legate de 'ştirile false' şi de mediul 'ostil şi intimidant' pentru presă în urma alegerii lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al SUA.

''În prezent, strategiile de a controla şi gestiona informaţia se împart în trei categorii, pe care le numesc represiunea 2.0, controlul politic mascat şi captarea tehnologiei'', a spus Simon.

Alexandra Ellerbeck, cercetătoare în cadrul CPJ, a apreciat că social media sunt văzute ca o ''expresie organică a opiniei populare care a fost capabilă să submineze guverne şi să aprindă revoluţii'' în timpul Primăverii Arabe din 2011.

Astăzi, platformele de social media influenţează conţinutul, iar guvernele ''au devenit tot mai sofisticate în a folosi social media pentru supraveghere, cenzură şi propagandă'', a subliniat Ellerbeck.

Ţări precum Rusia, China şi Mexic influenţează dezbaterile online prin ''armate de artişti de propagandă'', în timp ce Statele Unite monitorizează şi elimină conturi de social media în timpul supravegherii antiteroriste, iar Ecuadorul suspendă conturile de Twitter critice la adresa puterii, notează raportul citat. 

În lume


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri