Premierul Canadei, informații false despre Iran. Cum a ajuns Trudeau să posteze fake news pe Twitter
0Premierul canadian Justin Trudeau a postat, luni, un tweet în care a spus: „Canada denunță decizia barbară a regimului iranian de a impune pedeapsa cu moartea pentru aproape 15.000 de protestatari”. Douăsprezece ore mai târziu, postarea a fost ștearsă.
Tweetul părea să facă aluzie la o narațiune falsă despre Iran care a circulat online, uneori împinsă de activiști anti-regim, care a fost rapid dezmințită de experți.
Postarea lui Trudeau fusese redistribuită de peste 6.000 de ori înainte de a fi ștearsă. Fake-news-ul a fost transmis pe Twitter și de celebrități cu un număr considerabil de urmăritori.
„Justin Trudeau a fost probabil unul dintre cei mai distribuiți și influenți susținători ai poveștii”, a declarat Marc Owen Jones, profesor asociat la Universitatea Hamad Bin Khalifa din Qatar, specializat în dezinformare digitală. „Având în vedere reputația de persoană care nu este deosebit de senzaționalistă și nu induce în eroare, cu siguranță a oferit legitimitate dezinformării."
Incidentul e doar o altă dovadă a amplorii dezinformării în epoca rețelelor de socializare și amplificarea acesteia de către cei aflați în poziții de putere, pe fondul limitărilor privind relatarea jurnalistică independentă de la fața locului.
Un purtător de cuvânt al guvernului canadian a declarat pentru CNN că tweet-ul a fost șters deoarece „a fost informat de un raport inițial care era incomplet și nu avea contextul necesar”.
„Acesta s-a bazat pe raportarea unor îngrijorări serioase ridicate de susținătorii internaționali ai drepturilor omului care avertizează asupra unor posibile sentințe viitoare, inclusiv pedeapsa cu moartea, impuse miilor de protestatari iranieni care au fost deja reținuți de regim”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Pe Instagram, o postare care citează știrea falsă a devenit virală, etichetând-o drept „informație falsă” și precizând că „cei care verifică veridicitatea informațiilor [fact-checkers] spun că această informație nu are nicio bază reală”.
Potrivit presei de stat iraniene, cinci protestatari au fost condamnați la moarte până în prezent.
Cum s-a răspândit știrea falsă despre 15.000 de condamnări la moarte?
Săptămâna trecută, Javaid Rehman, raportorul special al ONU pentru drepturile omului în Iran, a declarat că „în ultimele șase săptămâni, mii de bărbați, femei și copii - după unele relatări, peste 14.000 de persoane - au fost arestați, printre care se numără susținători ai drepturilor omului, studenți, avocați, jurnaliști și activiști ai societății civile”.
Acel număr, 14.000, reprezintă totalul oamenilor arestați de când au început protestele. Numărul arestărilor sau al morților nu poate fi verificat în mod independent, fiind dificil pentru oricine din afara guvernului iranian să confirme precis informațiile — iar grupuri de opoziție, organizații internaționale pentru drepturile omului și jurnaliști locali au oferit estimări diferite.
Postarea virală de pe rețelele de socializare și tweet-ul lui Justin Trudeau au părut să facă o confuzie între numărul estimat al celor arestați și cei care riscă pedeapsa cu moartea. În timp ce unii protestatari iranieni au fost acuzați de infracțiuni pasibile de pedeapsa cu moartea, nu toți cei arestați au fost acuzați.
„Începând de vineri, aveam cunoștință de nouă cazuri în care acuzația ar putea atrage pedeapsa cu moartea, dar ne așteptăm ca numărul acestora să fie mai mare”, a declarat Tara Sepehri Far, cercetător senior în cadrul diviziei pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord de la Human Rights Watch.
Unii protestatari au fost, de asemenea, eliberați din arest, dar nu este clar câți dintre cei aproximativ 14.000 de arestați rămân în închisoare.
Postările de pe rețelele de socializare care promovează acest fake news au făcut referire și la o scrisoare din 6 noiembrie semnată de 227 dintre cei 290 de membri ai parlamentului iranian, care a îndemnat sistemul judiciar al țării să „nu dea dovadă de clemență” față de protestatari. Această scrisoare nu are nicio pondere legislativă și nu a specificat o modalitate de pedeapsă, dar a făcut referire la conceptul islamic de „qisas” sau justiție retributivă, aka „ochi pentru ochi”.
„Procesele publice simulate, precum și scrisoarea trimisă de parlamentari fac parte din tactica sistemului de a prezenta narațiunea lor despre ceea ce se întâmplă în Iran și de a intimida protestatarii”, potrivit lui Sepehri Far.
Unele instituții de presă occidentale au publicat titluri care ar fi putut contribui la răspândirea narațiunii false. Newsweek a publicat un articol cu titlul „Iranul votează pentru executarea protestatarilor, spune că rebelii au nevoie de o `lecție dură` ”, dar l-a corectat marți pentru a elimina referințele la votul parlamentului pentru condamnările la moarte.
De asemenea, a publicat titlul „Protestatarii iranieni refuză să dea înapoi în timp ce 15.000 de persoane riscă să fie executate”, care a fost corectat. Între timp, Iran International, cu sediul la Londra, a publicat un articol intitulat „Parlamentarii iranieni îndeamnă sistemul judiciar să condamne protestatarii la moarte”.
Amenințarea execuțiilor în masă este reală
Cu toate acestea, amenințarea execuțiilor în masă este reală și persistă în Iran. Centrul pentru drepturile omului în Iran (CHRI), cu sediul la New York, l-a acuzat pe președintele iranian Ebrahim Raisi de crime împotriva umanității pentru că a făcut parte dintr-un „comitet al morții” format din patru persoane care a supravegheat execuția aproape 5.000 de prizonieri politici în 1988.
Cei doi ani în care a fost șeful justiției iraniene au fost marcați de intensificarea represiunii disidenței și de încălcări ale drepturilor omului. Amnesty International a cerut ca acesta să fie anchetat pentru presupuse crime împotriva umanității din cauza acestor decese.
Cel puțin 326 de persoane au fost ucise în timpul protestelor, au declarat organizațiile pentru drepturile omului. Bilanțul nu a putut fi verificat independent de către CNN.
„Execuțiile continuă să fie o parte esențială a încercărilor regimului de a reduce la tăcere și de a controla poporul iranian — în ultimul deceniu, Republica Islamică s-a clasat în mod constant pe primul loc în lume în ceea ce privește numărul de execuții pe cap de locuitor”, a declarat Gissou Nia, expert în drepturile omului la Atlantic Council din Washington, D.C.
Sepehri Far, de la Human Rights Watch, a declarat că incidentul face jocul guvernului iranian „pentru că au comis destule atrocități... le oferă o oportunitate de a indica către teorii ale conspirației”.
Agențiile de știri de stat au scris despre ștergerea tweet-ului, acuzând Canada de răspândirea de informații false și de susținerea „răzvrătiților”.
Ministerul iranian de Externe nu a răspuns solicitării CNN de a comenta tweet-ul lui Trudeau, dar Seyed Mohammad Marandi, un profesor iranian cu legături strânse cu regimul, a reacționat rapid, numindu-l pe premier „atât de falimentar din punct de vedere moral încât va repeta orice minciună pentru a-și atinge obiectivul”.
Jones a remarcat că un oficial guvernamental „care face o afirmație nefondată bazată doar pe relatări din mass-media este destul de îngrijorător. Liderii mondiali ar trebui să obțină informații mai bune, în mod ideal de la propriul guvern, despre astfel de povești înainte de a scrie pe Twitter, mai ales atunci când aceste afirmații se referă la ceva atât de grav”.
Se încarcă comentariile...
