Peste 2 milioane de oameni riscă să moară de foame în statul Myanmar, pe fondul unui colaps economic fără precedent

Un raport al ONU acuză armata de impunerea unei „pedepse colective” în statul Rakhine, la mai mult de trei ani de la preluarea puterii printr-o lovitură de stat.

În Myanmar viața este tot mai grea FOTO: Arhivă

Două milioane de persoane din statul Rakhine din Myanmar s-ar putea confrunta cu foametea în câteva luni, deoarece conflictele feroce și blocadele comerciale au dus la un „colaps economic total” și la riscul iminent de foamete, a avertizat un înalt oficial ONU.

Statul Rakhine, care se învecinează cu Bangladesh în vest, se află în pragul dezastrului, deoarece veniturile oamenilor se prăbușesc, cultivarea orezului scade vertiginos, iar restricțiile comerciale impuse de armată duc la penurii alimentare severe și hiperinflație, potrivit unei cercetări viitoare a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), care acuză armata de aplicarea de „pedepse colective” civililor.

Unii oameni au recurs la consumul de tărâțe de orez, utilizate în mod normal ca hrană pentru animale, pentru a scăpa de foame.

Kanni Wignaraja, secretar general adjunct al ONU și director regional pentru PNUD, a declarat pentru The Guardian că situația este fără precedent în Myanmar. „Nu am mai văzut acest lucru înainte]- un astfel de colaps ... economic total. Dacă acest lucru se extinde până în 2025, ceea ce pare foarte probabil, atunci veți vedea aproape 2 milioane de oameni care vor muri de foame”, a spus ea.

 „Multe dintre gospodăriile pe care le-am studiat reduc rațiile la o singură masă pe zi - unele chiar mai puțin.”

De asemenea, a existat o creștere a împrumuturilor, a spus ea, deși chiar și creditorii au puțin de împrumutat.

Cercetările PNUD sugerează că mai mult de jumătate din gospodăriile din Rakhine, aproximativ 1,4 milioane de persoane, și-au văzut venitul lunar scăzând de la 66 600 kyat (31,70 dolari) la aproximativ 46 620 kyat (22,21 dolari) după escaladarea luptelor la sfârșitul anului trecut. Această sumă este abia suficientă pentru a acoperi costul orezului, fără a lua în calcul alte produse alimentare sau cheltuielile legate de chirie, adăpost, transport sau sănătate.

Prețurile alimentelor au crescut de zece ori

De la preluarea puterii de către armată în februarie 2021, Myanmar a fost cuprins de un conflict în spirală și de o criză economică. Lovitura de stat a fost întâmpinată cu o rezistență hotărâtă din partea populației, iar mulți au luat armele pentru a lupta pentru revenirea democrației. Grupurile armate etnice mai vechi, care au căutat mult timp o mai mare autonomie, au luptat, de asemenea, împotriva juntei, uneori în coordonare cu grupuri mai noi.

Conflictul din statul Rakhine, la granița Myanmarului cu Bangladesh, a reizbucnit la sfârșitul anului trecut, iar statul este în continuare cuprins de lupte intense între armată și Armata Arakan, un grup etnic Rakhine care dorește un stat autonom.

Raportul PNUD a declarat că restricțiile instituite de armată au fost „în mod clar menite să izoleze Rakhine de restul țării și să aplice «pedepse colective» unei populații deja vulnerabile”.

Șeful juntei, Min Aung Hlaing, a respins anterior acuzațiile, învinuind în schimb armata din Arakan pentru „distrugerea vieții socio-economice a locuitorilor, a sectorului educației și sănătății”.

Situația este deosebit de disperată pentru cele 511.000 de persoane strămutate din Rakhine, inclusiv Rohingya, care se bazează pe ajutorul agențiilor umanitare și al comunității.

Potrivit lui Wignaraja, accesul agențiilor umanitare a fost „sever limitat”, împiedicat de obstacolele birocratice impuse de armată, cum ar fi cerințele pentru permise speciale, precum și de intensitatea conflictului.

Programele de sănătate de bază, cum ar fi campaniile de imunizare, au încetat, iar pacienții cu HIV nu au acces la medicamente antiretrovirale.

În iulie, s-a confirmat decesul a peste trei duzini de copii în timpul unei epidemii de diaree, conform PNUD. Numărul real al deceselor ar putea fi mai mare.

Chiar și paracetamolul este practic imposibil de obținut, deoarece este foarte scump. Un singur blister - o bandă de 12 capsule - se vinde cu 6 000-7 000 kyat (2,86-3,33 $).

Conflictul a blocat sectorul construcțiilor, o sursă majoră de locuri de muncă, și a alungat sute de mii de oameni din casele lor.

În același timp, costul alimentelor esențiale, precum orezul și uleiul de gătit, a crescut de aproape zece ori în zonele cele mai afectate, potrivit PNUD.

Acesta a preconizat că în acest an se vor produce doar 97.000 de tone de orez, suficient pentru a acoperi doar 20% din nevoile populației. Aceasta reprezintă o scădere față de 282 000 de tone anul trecut, care chiar și atunci au acoperit doar 60% din nevoi.

Numărul rutelor comerciale care aduc provizii în Rakhine a scăzut la două, de la 8-10 rute care existau înainte de octombrie 2023. Wignaraja a declarat că această scădere se datorează unui amestec de factori, inclusiv restricțiile impuse de armată, intensitatea conflictului, prăbușirea cererii ca urmare a dispariției veniturilor și creșterea activităților economice ilegale.

„Este mult mai mult decât o foamete”

Pentru a evita cel mai rău scenariu, PNUD a solicitat ridicarea tuturor restricțiilor, astfel încât bunurile comerciale să poată intra și ieși din Rakhine, inclusiv prin granițele Myanmarului cu India și Bangladesh, și accesul neîngrădit al lucrătorilor umanitari. Finanțarea a fost necesară de urgență pentru a permite extinderea operațiunilor, se arată în raportul PNUD.

Cu toate acestea, Wignaraja a declarat că criza din Myanmar a ajuns la un punct în care munca de ajutor de zi cu zi nu poate face mai mult decât „să alunge foamea poate până a doua zi”.

„Aceasta este, de asemenea, mult mai mare decât o foamete. Este un dezastru politic și un colaps”, a adăugat ea. „Este nevoie de o soluționare prin mediere politică totală - care trebuie să implice restul lumii, [ar putea fi] condusă de actorii regionali imediați și de Asean (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est), cu sprijinul ONU”.

Lipsa de atenție internațională acordată Myanmarului, a spus ea, a fost „foarte, foarte îngrijorătoare dată fiind intensitatea a ceea ce se întâmplă”.

Luna trecută, numărul rohingya care au făcut călătorii periculoase cu barca pentru a încerca să ajungă în Indonezia a crescut brusc comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Cel puțin 395 de refugiați Rohingya, inclusiv 173 de copii, au ajuns în Indonezia cu barca în octombrie, comparativ cu 49 înregistrați în aceeași lună în 2023, potrivit cifrelor ONU citate de Salvați Copiii.

Wignaraja a declarat că situația Rohingya din statul Rakhine este „absolut disperată”. „Tot ceea ce se confruntă populația generală, se poate extinde de 10 ori sau mai mult la populația Rohingya”, a spus ea.

„Când oamenii sunt disperați, vor încerca totul”, a spus Wignaraja. „Odată ce îți pui copiii pe o barcă, știi că ți-ai pierdut orice altă speranță”, a spus ea.