O chestiune de identitate naţională
0Numărul străinilor din Japonia continuă să crească.
Asashoryu, celebrul campion (yokozuna) de sumo de origine mongolă, al cărui comportament a stârnit adesea polemici, şi-a anunţat retragerea. Dincolo de agitaţia creată în jurul evenimentului, au apărut la lumină numeroasele probleme cu care se confruntă lumea acestui sport. Sumo este un sport profesionist în care victoria în lupte este singura posibilitate de a urca treptele valorice şi de a câştiga un salariu bun. Dar, în acelaşi timp, reprezintă o tradiţie ce se sprijină pe rituri şi valori spirituale. În absenţa acestora, disciplina şi-ar pierde raţiunea de a exista. Iată de ce forţa nu este singura calitate cerută unui luptător. Asashoryu n-a respectat aceste valori.
Azi, sumo depinde în mare măsură de talente străine, care reprezintă 40% din luptătorii din makuuci (prima divizie). Dacă dorim ca ei să ne încarneze tradiţia, nu ne putem limita doar la a le critica lipsa de „demnitate". E necesar să le explicăm concret ce înseamnă „demnitatea" acestui sport, un concept pe care uneori şi japonezii îl înţeleg greu. Orice ritual sau cod din sumo are raţiunea sa. Asimilarea unei tradiţii înseamnă mai întâi o înţelegere profundă a acestor raţiuni, pe care trebuie să ţi le însuşeşti, nu doar să le imiţi. Pentru acest tip de formare şi reflexie, Asociaţia de sumo ar trebui să fie deschisă ideilor şi sprijinului din exterior. Există şi alte aspecte ce ar trebui revizuite pentru a permite străinilor să practice sumo. De exemplu, oricât de bun ar fi palmaresul luptătorilor străini, după ce s-au retras nu au permisiunea de a fi antrenori sau de a se implica în gestiunea Asociaţiei, dacă nu adoptă naţionalitatea japoneză. Acest regulament trebuie revizuit.
În prezent, foarte mulţi luptători de elită străini susţin comunitatea japoneză de sumo. Această realitate ilustrează problema inerentă cu care se confruntă acum Japonia şi pe care va trebui s-o rezolve în viitor. Numărul străinilor din Japonia continuă să crească. Este pur şi simplu inacceptabil să-i primim doar pe aceia care gândesc ca noi şi să-i respingem pe ceilalţi. Doar astfel vom reuşi să construim o relaţie de încredere reciprocă.