„Mitteleuropa“, centrul de putere

Acceptarea ţărilor central-europene în UE nu a fost un gest de milă, ci o idee inteligentă.

Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia sărbătoresc înfiinţarea Grupului de la Vişegrad. În urmă cu 20 de ani, ei au jurat împreună credinţă Europei. Astăzi, Uniunea Europeană poate profita de pe urma acestui jurământ.

Cadrul a fost ales perfect: şefii de state se întâlnesc în clădirea istorică a Parlamentului din Bratislava, înconjurat de clădiri cu faţade strălucitoare, proaspăt renovate şi de străzi abia reparate. Acesta este şi mesajul reuniunii adresat Vestului: iată câte lucruri am reuşit să facem în cele două decenii.

Participanţii la acest minisummit, premierul slovac, Iveta Radicova, şi omologii ei din ţările partenere, au toate motivele să fie mândri. Ungaria, Polonia şi Cehia nu mai sunt astăzi state ale fostului Bloc estic, ci doar state puternice. Faptul că fiecare dintre cele patru ţări a ales o altă cale după căderea Cortinei de Fier, că nu mai au atât de multe lucruri în comun, ca în urmă cu 20 de ani, nu schimbă cu nimic povestea de succes a Grupului de la Vişegrad. Dar la ce mai este bună această asociere, în condiţiile în care cele patru ţări sunt membre cu drepturi depline ale UE?

Răspunsul vine din trecut. La scurt timp după căderea regimului comunist, la 15 februarie 1991, s-au aliat aceste state - pe atunci, înainte de separarea Cehiei şi Slovaciei, erau doar trei - în formatul Vişegrad. Toate erau la pământ în urma conducerii comuniste, cu o economie obosită şi o politică eşuată.Ţelul pe care şi l-au stabilit la acea vreme suna mai degrabă ca o viziune îndrăzneaţă: voiau să ajungă economic şi social la nivelul Europei de Vest. A fost aderarea la NATO, în 2004, intrarea în UE, apoi în spaţiul Schengen. Cehia a întrecut deja din punct de vedere economic ţările Europei de Sud, Slovacia a avut şi ea ani de-a rândul cea mai puternică creştere economică în UE. Acceptarea ţărilor central-europene în UE nu a fost un gest de milă, ci o idee inteligentă din punct de vedere strategic. Cea de-a 20-a aniversare a Grupului de la Vişegrad coincide cu un moment în care UE îşi caută repere. Iar cele patru ţări membre aduc aminte că Uniunea s-a clădit pe idealuri şi valori comune. Ele reprezintă un model credibil pentru ţările la graniţa estică a UE, cu care Bruxellesul se descurcă greu:  Ucraina, Serbia şi Belarus. Grupul Vişegrad arată ce impuls poate da perspectiva clară de aderare la UE. Când ele vorbesc candidatelor UE cu care au în comun experienţa comunismului despre lupta anticorupţie, despre liberatea de opinie, nu sună a cuvinte goale. 

„Frankfurter Rundschau“ (GERMANIA) 13 FEBRUARIE, 2011