"Mineritul urban", o nouă formă a goanei după aur

0
0

Lipsa materiilor prime şi creşterea galopantă a preţurilor determină omenirea să caute soluţii tot mai ingenioase Telefoanele vechi sunt la mare căutare pentru metalele preţioase

Lipsa materiilor prime şi creşterea galopantă a preţurilor determină omenirea să caute soluţii tot mai ingenioase

Telefoanele vechi sunt la mare căutare pentru metalele preţioase încorporate în structura lor. Cauza: preţurile materiilor prime ating cote alarmante.

Materialele colectate din produsele electronice vechi sunt folosite în general la fabricarea de noi componente. Aurul, care este un element mai bun conducător decât cuprul, este revândut companiilor producătoare de telefoane celulare pentru realizarea circuitelor imprimate. Metalele preţioase recuperate pot fi de asemenea topite şi transformate în lingouri care ajung la fabricanţii de bijuterii. "Colectăm orice fel de metale, preţioase sau nu", spune Tadahiko Sekigawa, preşedintele unei firme nipone specializate în reciclarea materiilor prime.

Zeci de milioane de telefoane celulare vechi şi alte dispozitive electronice scoase din uz sunt aruncate în fiecare an în Japonia. "Pentru unii ar părea că este vorba de un munte de gunoaie, în realitate este vorba însă de o mină de aur", arată promotorii niponi ai "mineritului urban".

Japonezul Susumu Arai lucrează la o firmă situată în localitatea Honio (la circa 90 kilometri de Tokyo), care are ca obiect de activitate reciclarea metalelor. Povesteşte că a fost sceptic când şi-a început activitatea la această companie în urmă cu doi ani. Cu timpul şi-a dat seama de eficienţa rezultatelor obţinute, constatând că importante cantităţi de aur şi alte metale pot fi recuperate datorită "mineritului urban".

Producţia unei mine

Produsele electronice sunt sortate pe categorii şi demontate manual. Substanţe chimice speciale se utilizează pentru "dizolvarea" materialelor nedorite, operaţiune în urma căreia sunt obţinute metalele preţioase. Compania din Honio reuşeşte să recupereze între 220 - 297 kilograme de aur pe lună, cantitate care se ridică la valoarea de circa 5,9 milioane - 8,8 milioane de dolari şi este aproximativ echivalentă cu producţia unei mine de aur de mai mici proporţii. În medie, cei 128 milioane de locuitori ai Japoniei îşi folosesc telefoanele mobile timp de doi ani şi opt luni. "Multe telefoane celulare sunt aruncate în fiecare an. Deocamdată nu sunt reciclate decât în proporţie de 10-20 la sută.

Contracararea concurenţei

Mulţi oameni preferă să le păstreze în sertare, din cauza datelor personale pe care le stochează", spune Yoshinori Dyajima, director în Ministerul Economiei din Japonia. Industria japoneză se confruntă cu o concurenţă din ce în ce mai mare, mai ales din partea firmelor chineze, în condiţiile în care preţurile metalelor sunt în creştere. Firmele nipone au început să importe circuite imprimate uzate din Singapore şi Indonezia din care sunt extrase materii prime foarte necesare. Metale, cum ar fi indiu, sunt foarte căutate, deoarece sunt componente vitale în producţia de televizoare şi ecrane plate pentru computere. Metale precum antimoniul şi bismutul sunt, de asemenea, folosite la fabricarea mai multor produse high-tech. "Minerii urbani" sunt de mare ajutor pentru recuperarea acestora.

Japonia a dat tonul

Reciclarea componentelor electronice a căpătat o mare însemnătate în Japonia, ţară ale cărei resurse naturale sunt insuficiente pentru industria sa high-tech de mare amploare.
Cu toate acestea, Ţara Soarelui Răsare este încă cea de-a doua putere economică a lumii, cu un PIB de 5 trilioane de dolari - mai mult decât China şi India la un loc.

În ciuda unei rate modeste de creştere economică, PIB-ul său pe cap de locuitor este aproape de 38.000 de dolari, de zece ori mai mult decât în China sau India. Japonia este o ţară dezvoltată cu o economie stabilă, una din marile puteri economice mondiale, care a ştiut să surmonteze piedicile de orice natură.

După cel de-al Doilea Război Mondial, economia japoneză a înregistrat una dintre cele mai mari spectaculoase expansiuni din istorie. Standardele de dezvoltare a industriei electronice nipone sunt uimitoare, având în vedere că Japonia este o ţară aproape fără resurse naturale. Nu este de mirare că experţii săi au inventat "mineritul urban".

150 grame de aur dintr-o tonă de mobile

Potrivit estimărilor făcute de societatea japoneză de reciclare Yokohama Metal, dintr-o tonă de telefoane mobile se pot obţine o sută cincizeci de grame de aur, în timp ce dintr-o tonă de minereu extras din mină rezultă numai cinci grame de metal galben.

De asemenea, din aceeaşi tonă de celulare scoase din uz se recuperează şi trei kilograme de argint. Telefoanele mobile mai posedă circuite de cupru (circa o sută de kilograme într-o tonă de telefoane mobile), metal din ce în ce mai căutat în ultima vreme, datorită unei cereri tot mai mari pe piaţa asiatică.

Concluziile par şocante pentru analiştii occidentali, care spun că "mineritul urban" face parte din "măsurile disperate" ce trebuie să fie luate la "vremuri de disperare", referindu-se desigur la creşterea galopantă a preţurilor la materiile prime şi, îndeosebi, la majorarea preţurilor la metalele preţioase.

Metalele, din ce în ce mai scumpe şi mai rare

Preţurile metalelor s-au triplat faţă de începutul anului 2003. Recent, preţul cuprului a atins un record istoric de 8.800 dolari tona, ca şi cositorul, al cărui preţ a ajuns la 21.750 dolari per tonă. În ultimii şapte ani, preţul aurului şi al platinei a crescut cu 200% la nivel mondial. În luna martie, aurul a depăşit pragul simbolic de 1.000 de dolari uncia.

În februarie, platina a atins un maxim istoric, ca urmare a accentuării îngrijorărilor privitoare la producţia din Africa de Sud, principala ţară furnizoare. Aluminiul şi cuprul vor avea, în anul 2008, preţuri mai mari decât cele estimate la începutul anului, potrivit analiştilor de la banca americană de investiţii Goldman Sachs Group.
Analiştii de la Citigroup Inc. - cea mai mare bancă din SUA - estimează de asemenea creşteri ale preţurilor nichelului şi plumbului.

Aur tot mai puţin

Tensiunile geopolitice mondiale duc la creşteri ale preţurilor la materiile prime. În plus, cererile sporite de materii prime ale ţărilor cu economie în expansiune au drept consecinţe explozia preţurilor acestora.
Cererea de metale continuă să crească şi analiştii nu cred că acest lucru se va schimba cel puţin în următorii treizeci de ani, având în vedere dezvoltarea Chinei şi Indiei. Analiştii sunt convinşi că preţul aurului va continua să crească, una dintre cauze fiind consumul tot mai mare de metal galben în industria electronică, îndeosebi în China.

De asemenea, producţia mondială de aur a scăzut cu şase la sută din 2001, iar analiştii spun că preţurile actuale nu vor opri această tendinţă descrescătoare a producţiei în viitorii ani. Lipsa descoperirii de noi zăcăminte de aur face din creşterea producţiei o posibilitate tot mai îndepărtată.

Bijuterii mai uşoare

Scumpirea aurului a schimbat tendinţele din industria modei. Mulţi producători încep să reducă greutatea bijuteriilor pentru a compensa creşterea preţului metalului galben, potrivit directorului lanţului britanic de magazine de bijuterii Strictly Gold, Roy Lynch. Strictly Gold a lansat deja o nouă linie de produse mult mai uşoare faţă de bijuteriile mult mai voluminoase pe care le producea până acum.
În întreaga lume, bijutierii sunt nevoiţi să revizuiască zilnic preţurile, din cauza fluctuaţiilor preţului aurului, iar clienţii sunt informaţi că preţurile afişate sunt valabile doar pentru ziua respectivă.

În lume


Ultimele știri
Cele mai citite